Ziua mondială a sănătăţii este marcată, în fiecare an, la 7 aprilie, şi are ca scop evidenţierea unei teme de sănătate specifică unui domeniu prioritar ce provoacă îngrijorare pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), potrivit www.who.int.

Anul acesta, de Ziua mondială a sănătăţii se sărbătoreşte munca asistentelor medicale şi a moaşelor şi se reaminteşte, cu acest prilej, liderilor mondiali, rolul critic pe care acestea îl au în menţinerea unei lumi sănătoase. În contextul actual, al pandemiei de COVID-19, asistentele medicale şi alţi lucrători din domeniul sănătăţii se află în prima linie oferind îngrijiri şi tratament de calitate, susţinând dialogul comunitar în abordarea temerilor şi întrebărilor şi atunci când este nevoie de adunarea datelor pentru studiile clinice.

În contextul declarării anului 2020, Anul internaţional al asistentelor medicale şi moaşelor, Ziua mondială a sănătăţii va evidenţia starea actuală a asistentei medicale în întreaga lume. Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi partenerii săi vor face o serie de recomandări pentru consolidarea efectivelor de asistente medicale şi moaşe. Acest lucru va fi esenţial dacă se vor atinge obiectivele naţionale şi mondiale legate de acoperirea sănătăţii universale, respectiv sănătatea mamei şi copilului, boli infecţioase şi netransmisibile, inclusiv sănătate mintală, pregătire şi răspuns în situaţii de urgenţă, siguranţa pacientului şi furnizarea de servicii integrate, centrate pe grija pentru oameni, printre altele.

În acest sens, OMS face apel la susţinere cu prilejul Zilei mondiale a sănătăţii pentru a asigura că efectivele reprezentate de asistente medicale şi moaşe sunt suficient de puternice pentru ca toată lumea de pe mapamond să beneficieze de asistenţă medicală, potrivit www.who.int.

La nivel global, 70% din forţa de muncă din domeniul social şi cel al sănătăţii sunt femei. Asistentele şi moaşele reprezintă o mare parte dintre aceasta, ele jucând un rol esenţial în îngrijirea oamenilor de pretutindeni, inclusiv în perioade de epidemie, în anumite contexte fragile sau în stări de conflict. Realizarea obiectivului 'sănătatea pentru toţi' va depinde de un număr suficient de asistente medicale şi moaşe bine pregătite şi educate, a căror activitate este reglementată şi susţinută corespunzător, care primesc salarii şi recunoaştere în mod proporţional cu serviciile şi calitatea asistenţei pe care le oferă.

Asistentele şi moaşele au o relaţie cu pacienţii lor, care se bazează pe încredere. Totodată, cunoaşterea imaginii complete a sănătăţii cuiva ajută la îmbunătăţirea îngrijirii şi la economisirea de bani. Ele cunosc, de asemenea, tradiţiile, culturile şi practicile comunităţilor lor, ceea ce le face indispensabile în timpul unui focar de epidemie sau al unei situaţii de urgenţă.

Investiţia mai mare în moaşe, care sunt esenţiale pentru sănătatea mamei şi a nou-născutului, precum şi pentru planificarea familiei, ar putea evita peste 80% din toate decesele materne sau ale nou-născuţilor din prezent. Iar când o moaşă sau un grup de moaşe oferă îngrijiri de la începutul sarcinii până la sfârşitul perioadei postnatale, aproape un sfert din naşterile premature pot fi prevenite.

Multe ţări trebuie să facă mai mult pentru a asigura asistentelor medicale şi moaşelor un mediu ferit de pericole, în care să îşi desfăşoare activitatea, să fie respectate de colegii medicali şi de membrii comunităţii şi munca lor se fie integrată între alte specialităţi din domeniul sănătăţii.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a găzduit, în 1948, prima întrunire la nivel mondial dedicată sănătăţii, în cadrul căreia s-a hotărât aniversarea la 7 aprilie a Zilei mondiale a sănătăţii. 7 aprilie este data la care a intrat în vigoare Convenţia OMS. Organizaţia Mondială a Sănătăţii este o instituţie specializată a Naţiunilor Unite care a fost creată la 22 iulie 1946, cu sediul la Geneva. Ziua mondială a sănătăţii a fost marcată pentru prima dată în 1950.

În ultimii 50 de ani, marcarea Zilei mondiale a sănătăţii a scos în evidenţă aspecte importante legate de sănătate, cum ar fi sănătatea mintală, îngrijirea mamelor şi a copiilor, dar şi schimbările climatice cu repercursiuni asupra sănătăţii. Sărbătoarea este marcată de activităţi care se extind dincolo de ziua în sine şi servesc drept ocazie de a concentra atenţia mondială asupra acestor aspecte importante ale sănătăţii globale.

Tema generală sub care se desfăşoară Ziua mondială a sănătăţii este "Universal Health Coverage: everyone, everywhere", Acoperirea Universală cu Servicii de Sănătate (UHC) fiind obiectivul principal al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Acest obiectiv vizează asigurarea accesului tuturor persoanelor la serviciile de sănătate de care au nevoie, atunci când au nevoie de ele, chiar în inima comunităţii, fără a suferi dificultăţi financiare. Acoperirea Universală cu Servicii de Sănătate include întregul spectru de servicii de sănătate esenţiale, de calitate, de la promovarea sănătăţii până la prevenire, tratament, reabilitare şi îngrijire paliativă, notează www.who.int.. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)