Spitalul Colţea este situat în centrul Bucureştiului, pe Bulevardul Ion C. Brătianu, între Piaţa Universităţii şi Piaţa Unirii, şi a făcut parte, în secolul al XVII-lea, dintr-un complex mănăstiresc ridicat la iniţiativa şi pe cheltuiala spătarului Mihai Cantacuzino (1640-1716).

Alături de locul unde se află biserica Colţei de astăzi, a existat o biserică din lemn cu câteva chilii construită de slugerul Udrea Doicescu pe la 1641-1642. Biserica a rămas moştenire lui Colţea Doicescu, fratelui ctitorului, mare clucer. Mai târziu, spătarul Mihai Cantacuzino a cumpărat terenul şi, între anii 1695-1698, a ridicat mai întâi biserica din piatră cu hramul Sfinţii Trei Ierarhi, denumită iniţial Mănăstirea Trisfetitele. Pe la 1696 au fost construite mai multe case din jur, în una dintre ele funcţionând şi o şcoală, potrivit site-ului www.apmnir.ro.

Foto 1 - Spitalul Colţea din Bucureşti, 1980 / RADU CRISTESCU/Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2 - Spitalul Colţea din Bucureşti, 2020 / CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

Între 1704-1707, a fost construit spitalul cu 24 de paturi, ce era dotat cu o spiţerie, case pentru chirurgi şi "o şcoală de ştiinţe" cu "odăi pentru dascăli şi alte acareturi". Organizarea şi funcţionarea spitalului au fost făcute după modelul spitalului Ospedale di S. Lazzaro e Mendicanti din Veneţia.

Ansamblul arhitectonic a fost înconjurat de ziduri, la 1715, în timpul domniei lui Ştefan Cantacuzino, atunci când s-a ridicat şi Turnul Colţei cu intrarea în incintă - care era mai înalt edificiu al vremii, slujind drept clopotniţă şi foişor de foc. Turnul a fost demolat în 1888.

Foto 1 - Spitalul Colţea din Bucureşti; vedere spre Piaţa Unirii din Capitală, 1960 / A. PASAT/Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2 - Spitalul Colţea din Bucureşti; vedere spre Piaţa Unirii din Capitală, 2020 / CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

Spitalul a fost refăcut între 1836-1842 după planurile arhitectului Heinrich van Fausser, iar 25 de ani mai târziu, a fost construită actuala clădire a spitalului (între anii 1867-1888) de arhitectul Joseph Schiffler, de origine olandeză. Aici a funcţionat prima Şcoală Naţională de Medicină şi Farmacie, încă din 1857, iar Amfiteatrul Spitalului Colţea datează din 1860. În 1869 a fost înfiinţată Facultatea de Medicină, fapt care a impus noi amenajări în cadrul spitalului Colţea, instituţia de învăţământ superior medical fiind mutată în "casă nouă" abia în 1888 (unde se află şi astăzi - sediul U.M.F. "Carol Davila" din Bulevardul Eroii Sanitari nr. 8). În prezent, Spitalul Clinic Colţea este unul dintre cele mai moderne unităţi sanitare din România.

La 4 iulie 1876, a luat fiinţă Societatea Crucea Roşie din România, care şi-a început activitatea tot în actualul sediu al Spitalului Colţea din Bucureşti, conform site-ului crucearosie.ro.

Foto 1 - Spitalul Colţea din Bucureşti, 1994 / SORIN LUPSA/Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2 - Spitalul Colţea din Bucureşti, 2019 / RADU TUTA/AGERPRES FOTO

Biserica purtând hramul Sfinţilor Trei Ierarhi şi Spitalul Colţea sunt străjuite, în prezent, de statuia marelui lor ctitor, spătarul Mihai Cantacuzino (1640-1716). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, redactor Arhiva Foto: Elena Bălan, editor: Marina Bădulescu, editor online: Adrian Dădârlat)