Curtea Constituţională dezbate la 24 februarie 2020 sesizarea referitoare la un conflict juridic de natură constituţională între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier. Potrivit documentului semnat de preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, conflictul constă în "exercitarea în mod discreţionar a atribuţiilor preşedintelui, astfel cum acestea sunt reglementate de Constituţie, de desemnare, în data de 6 februarie, a candidatului Ludovic Orban la funcţia de prim-ministru".

Procedura soluţionării conflictelor juridice de natură constituţională

Competenţa Curţii Constituţionale de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională a fost atribuită acestui organism prin modificarea Constituţiei din 2003, ea neexistând în actul fundamental din 1991. Astfel, potrivit art. 146, litera e) din Constituţia României, Curtea soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

Cererea de soluţionare a conflictului trebuie să menţioneze autorităţile publice aflate în conflict, textele legale în baza cărora a fost formulată sesizarea, poziţia părţilor, precum şi opinia autorului cererii, potrivit Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Preşedintele Curţii Constituţionale comunică cererea părţilor reclamate, acestea din urmă având la dispoziţie 20 de zile pentru a trimite Curţii un punct de vedere în privinţa conflictului. După ce a primit ultimul punct de vedere de la părţi, preşedintele Curţii Constituţionale stabileşte termenul pentru şedinţa de judecată şi citează părţile implicate.

Decizia prin care se soluţionează conflictul juridic de natură constituţională este definitivă şi se comunică autorului sesizării, precum şi părţilor aflate în conflict, înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, mai precizează sursa citată.

Definiţiile conflictului juridic în jurisprudenţa CCR: 2005-2009

Lămuriri cu privire la situaţiile care fac obiectul unui conflict juridic de natură constituţională au fost aduse de către Curtea Constituţională în mai multe decizii ale acesteia.

Astfel, în Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, CCR a statuat că un conflict juridic de natură constituţională între autorităţi publice, presupune "acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor".

"Curtea constată că opiniile, judecăţile de valoare sau afirmaţiile titularului unui mandat de demnitate publică, referitoare la alte autorităţi publice, nu constituie prin ele însele conflicte juridice între autorităţi publice. Părerile sau propunerile privind modul cum acţionează ori ar trebui să acţioneze o anumită autoritate publică sau structurile acesteia, chiar critice fiind, nu declanşează blocaje instituţionale dacă nu sunt urmate de acţiuni sau inacţiuni de natură să împiedice îndeplinirea atribuţiilor constituţionale ale acelor autorităţi publice. Asemenea păreri ori propuneri rămân în cadrul limitelor libertăţii de exprimare a opiniilor politice, în limitele Constituţiei", se mai arată în Decizia citată.

În Decizia nr. 97 din 7 februarie 2008, CCR a mai stabilit că "un conflict juridic de natură constituţională există între două sau mai multe autorităţi şi poate privi conţinutul ori întinderea atribuţiilor lor decurgând din Constituţie, ceea ce înseamnă că acestea sunt conflicte de competenţă, pozitive sau negative, şi care pot crea blocaje instituţionale".

Statistici

Din anul 2005 până în februarie 2020, Curtea Constituţională a pronunţat 37 de decizii privind soluţionarea conflictelor juridice de natură constituţională între autorităţile publice.

Dintre cele 37 de decizii pronunţate în perioada 2005-2019, trei au fost pronunţate în 2019, patru - în 2018; patru - în 2017; două - în 2015; patru - în 2014; două - în 2013; trei - în 2012; două - în 2010; trei - în 2009; şase - în 2008; unul - în 2007; unul - în 2006; unul - în 2005. În anii 2004, 2011 şi 2016, Curtea nu a pronunţat nicio astfel de decizie.

În 14 dintre cele 37 de decizii a fost implicat ca parte preşedintele, iar în 18 decizii a fost implicată puterea executivă, fie prin premier, fie prin miniştri. De asemenea, 9 dintre decizii au vizat relaţia dintre preşedinte şi guvern (premier sau miniştri), iar patru dintre acestea s-au referit la relaţia dintre parlament şi guvern. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Cristian Anghelache, editor online: Adrian Dădârlat)