La 16 ianuarie 1990, a fost înfiinţat Partidul Ecologist din România (PER), sub conducerea lui Adrian Manolache, potrivit lucrării ''România, date şi fapte. 1989-2009'' (editată de Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, 2010).

În ziua de 20 aprilie 1990, Conferinţa Naţională a partidului l-a ales ca preşedinte pe Otto Ernest Weber, după ce Adrian Manolache a renunţat la şefia formaţiunii. PER a participat la alegerile legislative din luna mai 1990, obţinând 1,69% din voturi pentru Adunarea Deputaţilor (opt mandate) şi 1,38% din voturile pentru Senat (un singur mandat). Cele mai multe voturi au fost obţinute în marile oraşe cu un grad de poluare mai ridicat: Braşov, Sibiu, Alba Iulia, Bacău, Bucureşti, notează site-ul formaţiuni, www.per.ro.

Partidul Ecologist din România a participat la fondarea Convenţiei Democrate Române, la 26 noiembrie 1991, împreună cu PNŢCD, PNL, PSDR, PAC, UDMR şi formaţiunile civice din Forumul Democratic Antitotalitar din România (FDAR). Participând pe liste comune cu ceilalţi membri ai Convenţiei Democrate, PER a obţinut, la alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992, patru mandate în Camera Deputaţilor.

FOTO: (c) SORIN LUPSA / Arhiva istorică AGERPRES - Domokos Geza (stânga), preşedintele UDMR; Sergiu Cunescu (centru), preşedintele PSDR şi Otto Weber (dreapta), preşedintele PER, semnând Convenţia Naţională pentru Instaurarea Democraţiei de la 15 decembrie 1990

Primul congres al PER a avut loc la 25 aprilie 1994, fiind adoptat Statutul şi Programul şi fiind aleasă conducerea executivă: Otto Weber - preşedinte şi Anghel Rugină - preşedinte de onoare.

La alegerile legislative din 3 noiembrie 1996, PER a participat din nou pe listele CDR, obţinând două mandate de deputat şi trei de senator.

În august 2000, când CDR s-a reorganizat, PER a ieşit din alianţă, încercând coagularea unui pol ecologist în jurul său. Astfel, a fost creat Polul Ecologist din România, la 19 septembrie 2000, alături de Partidul Alternativa Verde "Ecologiştii" şi de Convenţia Ecologistă din România. Polul Ecologist nu a reuşit, însă, să obţină voturile necesare intrării în Parlament, la alegerile legislative din 26 noiembrie 2000, când a obţinut rezultate sub aşteptări (0,93% din voturile pentru Camera Deputaţilor şi 0,99% din cele pentru Senat). Acest eşec a dus la formarea unui Comitet de iniţiativă pentru reorganizarea partidului, alcătuit din Cornel Protopopescu, Valentin Vasilescu, Adrian Panzatescu, Claudiu Protopopescu, Anton Creangă, Anghel Mihăilescu, Vasile Grecu, Gabriela Bosneajoan şi Nicolae Mureşan.

Congresul Extraordinar din 1 septembrie 2001 a adoptat un nou statut, un program şi a ales o nouă conducere: Cornel Protopopescu - preşedinte, Grecu Vasile - prim-vicepreşedinte, Iuliana Dafînoiu - secretar general. De asemenea, Congresul a stabilit strategia partidului pentru următoarea perioadă, în sensul creării unui singur partid ecologist în România, prin fuziunea partidelor existente. În cursul anului 2002, Partidul Ecologist Român a demarat tratativele de fuziune cu Partidul Alternativa Verde "Ecologiştii" şi Convenţia Ecologistă din România, iar la 1 martie 2003 a avut loc fuziunea acestora, în cadrul unui Congres Extraordinar.

FOTO: (c) ROMULUS BOANCĂ / AGERPRES FOTO - Congresul Extraordinar de Unificare a Partidului Ecologist Român, Partidul Alternativa Verde Ecologiştii şi Partidul Convenţia Ecologistă din România (2003)

La alegerile legislative din 2004, 2008, 2012 şi 2016, PER a înregistrat rezultate extrem de mici, nereuşind să acceadă în Parlament.

La 5 iunie 2005, a avut loc Congresul Extraordinar al PER, care a adoptat un nou statut, un nou program politic şi a ales o noua conducere: Petru Lificiu - preşedinte, Octavian Ciobotă - preşedinte al Consiliului Naţional, Marius Mateescu - preşedinte executiv, Viorel Anton - secretar general, etc. În iunie 2007, Petru Lificiu a fost demis de la conducerea partidului, iar Dănuţ Pop a ocupat poziţia de preşedinte interimar până la Congresul partidului din februarie 2008, când a fost validat în această funcţie. El a îndeplinit această funcţie până la data de 7 aprilie 2008, când l-a delegat pe Cristian Jura (Secretar general ales la congresul din februarie 2008) în postul de preşedinte al Partidului Ecologist Român. Însă, Cristian Jura a demisionat din toate funcţiile sale şi din PER trei luni mai târziu, în iunie 2008.

În urma Congresului de comasare prin absorbţie a Partidului Uniunea Ecologistă din România în PER, din 14 iulie 2012, a fost aleasă la nivel central următoarea structură de conducere: preşedinte - Dănuţ Pop, preşedinte de onoare - Mircea Coşea, preşedinte al Consiliului Naţional - Cornel Protopopescu, preşedinte executiv - Grecu Vasile, etc. Congresul Extraordinar din 26 ianuarie 2013 a adus schimbări la nivelul conducerii: preşedinte - Dănuţ Pop, preşedinte de onoare - Mircea Coşea, preşedinte al Consiliului Naţional - Dumitru Bădrăgan, preşedinte executiv - Radu Popa, şi alţii.

Orientarea politică a PER este de centru, după cum se autodefineşte. Semnul permanent al PER este bradul plin, cu trei ramuri, stilizat, de culoare verde, cu înscrisul pe cerc întrerupt, sus ECOLOGIŞTII şi jos PER, folosit şi ca semn electoral. Culorile partidului sunt verde, galben şi alb. Doctrina partidului este ecologistă.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO - Dănuţ Pop, preşedintele Partidului Ecologist Român acordă un interviu Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES (2016)

PER pune la baza Ecologiei politice principiile libertăţii, ale iniţiativei private, ale competiţiei corecte şi ale garantării proprietăţii. Opţiunea politică a PER este: stat de drept şi eco-capitalism. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Roxana Mihordescu, editor online: Ady Ivaşcu)

*Explicație foto: Manifestaţie publică organizată de Partidul Ecologist Român, cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, în Piaţa Victoriei din Bucureşti (2018).