Alexandru Vaida-Voevod s-a născut la 27 februarie 1872, la Olpret (în prezent, comuna Bobâlna, judeţul Cluj), fiind descendent al unei vechi şi bogate familii româneşti, potrivit lucrării ''Guverne şi guvernanţi (1916-1938)'' (Ion Mamina, Ioan Scurtu, Editura Silex, Bucureşti, 1996).

A urmat cursurile şcolii primare la Cluj, după care a învăţat la gimnaziul săsesc din Bistriţa şi la cel românesc din Braşov. A studiat apoi la Viena, luându-şi doctoratul în medicină în 1899. În anii studenţiei a făcut parte din conducerea societăţii ''România Jună''.

Fruntaş al Partidului Naţional Român (PNR), Alexandru Vaida-Voevod s-a remarcat ca publicist şi orator. Începând din 1906 a fost deputat în parlamentul de la Budapesta, unde, la 18 octombrie 1918, a citit declaraţia Conferinţei naţionale a PNR de la Oradea, de despărţire a Transilvaniei de Ungaria. A făcut parte, totodată, din Consiliul Naţional Român Central (30 octombrie 1918).

Alexandru Vaida-Voevod, participant la Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, este cel care propune, în Sala Unirii, componenţa Marelui Sfat Naţional Român (250 de membri din care 200 să fie aleşi imediat), se menţionează în lucrarea ''Geniul greco-catolic românesc'' (Cristian Bădiliţă, Laura Stanciu, Editura Vremea, Bucureşti, 2019). ''Rostul acestei instituţii provizorii era de a conduce Transilvania autonomă. La 2 decembrie 1918, noua instituţie şi-a ales conducerea alcătuită din Alexandru Vaida-Voevod, episcopii Miron Cristea (ortodox) şi Iuliu Hossu (greco-catolic) şi Vasile Goldiş. Tot ei au compus delegaţia care a prezentat regelui Ferdinand şi guvernului României hotărârile de la Alba Iulia. Vaida-Voevod a fost ales membru în Consiliul Dirigent, rezervându-i-se funcţia de vice-preşedinte, dar şi de şef al ''Resortului de politică externă şi presă''. A colaborat îndeaproape cu Iuliu Maniu în timpul Conferinţei de Pace de la Paris (1919-1920). Pentru promovarea intereselor României a militat pe toate planurile, făcând apel la toate relaţiile sale internaţionale create până atunci'', se arată în aceeaşi lucrare.

Alexandru Vaida-Voevod a devenit deputat în 1919 şi a fost primul premier al României întregite. Astfel, el a fost preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Străine în perioada 1 decembrie 1919 - 13 martie 1920. După fuziunea din 1926 dintre Partidul Naţional Român şi Partidul Ţărănesc, a devenit vicepreşedinte al Partidului Naţional-Ţărănesc (PNŢ), iar mai târziu, între 6 mai - 21 noiembrie 1933 a fost preşedintele acestui partid. În urma unor divergenţe cu Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod a constituit, în februarie 1935, Frontul Românesc. Totodată, Alexandru Vaida-Voevod a sprijinit regimul de autoritate monarhică al regelui Carol al II-lea, potrivit lucrării ''Guverne şi guvernanţi (1916-1938)'' (Ion Mamina, Ioan Scurtu, Editura Silex, Bucureşti, 1996). A fost numit consilier regal la 30 martie 1938, iar la 23 ianuarie 1940 a devenit preşedinte al Frontului Renaşterii Naţionale.

A ocupat, de asemenea, funcţiile de ministru de Interne în perioadele 10 noiembrie 1928 - 7 iunie 1930 şi 13 iunie - 8 octombrie 1930, preşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru de Interne (6 iunie - 10 august 1932), preşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Străine (11 august - 17 octombrie 1932), preşedinte al Consiliului de Miniştri (14 ianuarie - 9 noiembrie 1933).

După cedarea Transilvaniei de Nord, în vara anului 1940, Alexandru Vaida-Voevod s-a retras la Sibiu. După venirea la putere a comuniştilor şi-a petrecut ultimii ani din viaţă în regim de domiciliu obligatoriu în locuinţa sa din Sibiu. A murit la 19 martie 1950, la Sibiu. A fost înmormântat în cimitirul Bisericii Greco-Catolice ''Dintre Brazi'' din Sibiu.

La 29 noiembrie 2018, în cadrul programului de manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri a fost dezvelit în Parcul Astra din Sibiu un bust al lui Alexandru Vaida-Voevod. În noiembrie 2018 a fost lansat albumul filatelic "Un secol de istorie - Făuritori ai Marii Uniri", în care sunt reunite imagini ale personalităţilor care au marcat identitatea românească. Albumul prezintă scurte biografii ale acestor personalităţi, între care se află şi Alexandru Vaida-Voevod. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Liviu Tatu, editor online: Gabriela Badea) 

*** Explicaţie fotografie din deschidere: Manifestări organizate de Ziua Naţională a României, la Alba Iulia, 1 decembrie 2014