Prozatorul şi dramaturgul Alexandru Mitru (pseudonim al lui Alexandru Pârăianu) s-a născut la 6 noiembrie 1914, la Craiova. Studiile secundare le face la Liceul Central şi la Liceul ''Fraţii Buzeşti'' din oraşul natal, potrivit volumului ''Dicţionarul scriitorilor români'' (Editura Albatros, Bucureşti, 2001).

A urmat apoi la Bucureşti cursurile Facultăţii de Ştiinţe (1933-1935), pe care le-a întrerupt pentru satisfacerea stagiului militar la Şcoala de Ofiţeri Artilerişti din Craiova. Se înscrie apoi, din 1936, la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, luându-şi licenţa în 1940. Devenit profesor de literatură română şi universală, predă în cele din urmă la Liceul ''Gheorghe Lazăr'' din Bucureşti (1956), unde înfiinţează cenaclul literar ''Luceafărul'', consacrându-se astfel, timp de două decenii, formării şi îndrumării tinerelor talente, se arată în "Dicţionarul general al literaturii române" apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005).

A debutat cu proză în 1932 în paginile revistei ''Ramuri''. La începuturile sale literare a publicat reportaje, schiţe, piese de teatru într-un act, iar ulterior s-a consacrat literaturii destinate copiilor şi tinerilor.

La recomandarea lui George Călinescu scrie la ''Naţiunea'' (1947-1949). A mai colaborat în paginile publicaţiilor ''Aurora'', ''Drumul femeii'', ''Economist'', ''Fapta'', ''Femeia'', ''Informaţia'', ''Licurici'',''România liberă'', ''Seara'', ''Universul'', folosind pseudonimele M. Adam, Ion Căruntu, Eugen Craioveanu, B. Mitru, Moş Mitru, M. Pârăianu.

Este cunoscut pentru volumele sale de basme ''Copiii muntelui de aur'' (1954), ''În ţara legendelor'' (1956), ''Basmele mării'' (1957), ''Palatul de argint'' (1957), pentru prelucrările din mitologia greco-latină (''Isprăvile viteazului Heracle'', 1959; ''Legendele Olimpului'' (I-II), 1960-1962; ''Din marile legende ale lumii'' (I-II), 1963-1965), ca şi pentru povestirile pentru copii şi tineret (''Păpuşa'', 1932; ''Albumul de geografie'', 1951; ''Flori pentru Mihaela'', 1964; ''Săgeata căpitanului Ion'', 1967; ''Vulturii de foc'', 1970; ''Dansez cu tine'', 1981). De asemenea, a îngrijit, în 1988, o ediţie de câteva romane ale lui Mihail Sadoveanu.

Mai amintim din opera sa: ''Poveşti cu tâlc'' (1956), ''Poveşti despre Păcală'' (1961), ''Alte poveşti cu tâlc'' (1961), ''Întoarcerea lui Neghiniţă'' (1966), ''Sabia de foc'' (1969), ''Avionul de Cluj'' (piesă în trei acte, în colaborare, 1970), ''Luceafărul de ziuă'' (1970), ''Bastonul cu mâner de argint: însemnări dintr-un jurnal de vacanţă'' (1974, ediţia a II-a - 1989), ''Bucureştii în legende şi povestiri'' (1976), ''Craiova în legende şi povestiri'' (1978), ''Iaşii în legende şi povestiri'' (1979), ''Legendă valahă'' (1979), ''Călătoriile lui Făt-Frumos'' (1985), ''Vântul suflă liber peste câmpuri'' (1986), romanul ''Portretul dragostei'' (1989) ş.a.

Alexandru Mitru ''reinterpretează în viziune proprie mituri româneşti inspirate din folclor şi documente scrise (despre obârşia fantastică a lumii, a elementelor naturii, a locurilor sacre, a formelor stranii de relief)'' ("Dicţionarul general al literaturii române", Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005). ''Considerate drept 'exemplare' prin calităţile artistice şi de expresie, scrierile lui Alexandru Mitru se caracterizează printr-un stil oral, simplu şi direct, amintind tradiţia povestitorilor moldoveni'' (''Dicţionarul scriitorilor români'', Editura Albatros, Bucureşti, 2001).

Alexandru Mitru a fost membru corespondent al Academiei Germane de Literatură pentru Copii şi Tineret din Volkach, precum şi membru de onoare al Bibliotecii Internaţionale pentru Copii şi Tineret UNESCO. A primit numeroase distincţii şi premii literare, între care Premiul Uniunii Scriitorilor (1967, 1982) şi Premiul ''Ion Creangă'' al Academiei Române (1968), Premiul european de literatură pentru copii şi tineret (pentru întreaga operă, 1976), Diploma de onoare a Premiului internaţional Trento - Italia (1978) pentru ''Din marile legende ale lumii'' ş.a.

A murit la 19 decembrie 1989, la Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Liviu Tatu, editor online: Daniela Juncu)