Cea mai mare prezenţă la vot în ceea ce priveşte cele şapte referendumuri naţionale de după 1989 a fost înregistrată atunci când cetăţenii au fost chemaţi, în 1991 şi 2003, să se pronunţe cu privire la Constituţia României. Astfel, numărul total al participanţilor la referendumul din 8 decembrie 1991 a fost de 10.948.468 de alegători (67%), potrivit www.cdep.ro. Prezenţa la vot la referendumul din 18-19 octombrie 2003 privind revizuirea Constituţiei a fost mai scăzută, de 55,70% (9.938.441 de alegători).

La referendumurile din mai 2007 şi din noiembrie 2007, prezenţa s-a aflat din nou într-un trend descendent. În 19 mai 2007, când cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe cu privire la demiterea preşedintelui, s-au prezentat 8.135.272 de persoane, reprezentând 44,45% din totalul celor 18.301.309 de persoane înscrise pe listele electorale. Referendumul a fost invalidat, ca urmare a faptului că prezenţa la vot a fost sub 50%.

La referendumul consultativ din 25 noiembrie 2007, ce a avut ca obiect introducerea votului uninominal pentru alegerile parlamentare, numărul celor care au venit la urne s-a înjumătăţit în raport cu referendumul din mai 2007. Un număr de 4.851.470 dintre românii cu drept de vot (26,51%) s-au prezentat la urne. Şi acest referendum a fost invalidat, prezenţa la vot fiind sub 50%.

La referendumul consultativ din 22 noiembrie 2009, cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe cu privire la trecerea la un parlament unicameral şi la reducerea numărului de parlamentari la maximum 300. Cu acel prilej, 77,78% dintre alegători (6.740.213) au răspuns cu "DA" la întrebarea privind trecerea la un Parlament unicameral şi 22,22% (1.925.209) cu "NU". Site-ul www.roaep.ro precizează că 88,84% dintre români (7.765.573) au răspuns cu "DA" la întrebarea referitoare la reducerea numărului de parlamentari, în timp ce 11,16% (975.252) cu "NU". Referendumul a fost validat, înregistrându-se o prezenţă la vot de 50,94%. Referendumul a fost unul consultativ, iniţiat de Preşedintele României în baza art. 90 din Constituţie: "Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional". Referendumul s-a desfăşurat la aceeaşi dată cu primul tur al alegerilor prezidenţiale.

La 29 iulie 2012, cetăţenii României au fost chemaţi pentru a doua oară după 1989 la un referendum pentru demiterea Preşedintelui României. Prezenţa la urne a fost de 46,24% (8.459.053 de alegători) din totalul alegătorilor înscrişi în listele electorale (18.292.464 de alegători), potrivit www.roaep.ro. Numărul voturilor valabil exprimate pentru demitere ("DA") a fost de 7.403.836 (87,52%), în timp ce numărul voturilor exprimate împotriva demiterii ("NU") a fost de 943.375 (11,15%). Neîntrunindu-se cvorumul de prezenţă de 50% +1, referendumul a fost invalidat.

Cea mai mică prezenţă la un referendum naţional post-decembrist s-a înregistrat la cel pentru redefinirea familiei, organizat în zilele de 6 şi 7 octombrie 2018. Astfel, din totalul de 18.279.011 persoane înscrise în listele electorale permanente, au participat la vot 3.857.308 persoane (21,10%), din care 3.531.732 persoane (91,56%) au răspuns "DA" la întrebarea "Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma aprobată de Parlament?", un număr de 249.412 persoane (8,44%) au răspuns "NU", iar 76.111 (1,97%) au fost voturi nule.

Pragul pentru validarea referendumului a fost redus de la 50% la 30%, prin Legea nr. 341 din 16 decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Astfel, referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente. Rezultatul referendumului se stabileşte în funcţie de majoritatea voturilor valabil exprimate, astfel: cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin "DA" sau "NU" asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate. Dispoziţiile Legii nr. 341 au intrat în vigoare în 2014, la un an de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, din 16 decembrie 2013. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Anda Badea)