Piesa de teatru "Idolul şi Ion Anapoda", scrisă de G.M. Zamfirescu, a fost publicată în 1935 şi redă o temă actuală şi universal valabilă - doi bărbaţi iubesc aceeaşi fată. De aici porneşte comedia tristă despre o lume în care normalitatea devine, prin prisma comportării personajelor, anormalitate.

În căutarea fericirii, a înţelegerii şi a sufletului pereche, Ion Anapoda se bazează pe iubire, generozitate şi încrederea în valorile morale. El pare anapoda într-o lume în care prietenia, dialogul sau devotamentul şi-au pierdut valoarea reală. Bărbatul trăieşte drama izolării şi a ignorării de către ceilalţi şi astfel descoperă pe Frosa, idolul din vis. La rândul ei, fata descoperă în Ion sufletul pereche.

"Bazat pe o poveste plină de optimism şi cu un magnetism special la public, 'Idolul şi Ion Anapoda' a încântat generaţii de spectatori şi manifestă în continuare o mare putere de seducţie, aflându-se - de la o stagiune la alta - printre cele mai apreciate comedii din repertoriu", se arată pe site-ul tnb.ro.

Personajele piesei sunt madam Stavăr (Stăvăroaia) - "o mătuşă care n-a renunţat încă la viaţă", văduva unui "brav ofiţer român", mare amatoare de tabinet; Mioara - nepoata protejată a Stăvăroaiei, o tânără frumoasă dar naivă; Ion "Anapoda" - chiriaş în casa Stăvăroaiei, căruia i se mai spune şi "dânsul", pasionat de muzică şi de dans, care o iubeşte pe Mioara; Valter - alt chiriaş în casa văduvei ofiţerului, care o iubeşte tot pe Mioara; Frosa - fată în casă, adusă de răposatul ofiţer, care a crescut în casa familiei Stavăr de mică, un posibil copil din flori.

Actriţele Ileana Stana Ionescu şi Ileana Olteanu în spectacolul "Idolul şi Ion Anapoda", 2013

Foto: (c) FLORIN MATEI / AGERPRES FOTO

Ion este un tip visător, timid, romantic. Iubeşte muzica şi colindă Bucureştiul căutând plăci vechi de patefon pe care le cumpără şi le ascultă în odaia lui. Valter e un tip deştept, abil şi hotărât. Amândoi lucrează la o bancă, unde o au colegă pe frumoasa Mioara, care visează să se mărite cu un tip bogat. Subdirectorul băncii, un om de vârsta a doua, pe care Ion şi Valter îl numesc "Moartea obosită", încearcă să o seducă pe credula Mioara, care visând vile şi mulţi bani, merge cu acesta la plimbare, la film, sperând că o va cere de soţie.

Ion şi Valter, deşi rivali pentru că amândoi o iubesc pe Mioara, se aliază pentru a-l discredita pe subdirector şi a o păzi pe Mioara de acesta. Ei ticluiesc nişte scrisori anonime, plătesc un individ - Aristotel Matac - care vine şi le spune Mioarei şi Stăvăroaiei că e un fost camarad al răposatului ofiţer Octavian Stavăr şi că le invită la logodna fiicei sale cu... subdirectorul.

Actorii Dan Puric (Ion) şi Silviu Biriş (Valter) în spectacolul "Idolul şi Ion Anapoda", 2013

Foto: (c) FLORIN MATEI / AGERPRES FOTO

Aflând ce ascunde comportamentul subdirectorului, Mioara demisionează de la bancă, sfătuită de Ion, şi se angajează la un minister. Zilnic, ea este condusă spre serviciu şi spre casă, pe rând, de Ion sau Valter. Când între Valter şi Mioara apare o legătură amoroasă, Ion începe să se plângă Frosei că a fost înşelat de Valter. La rândul ei, fata îi face confidenţe lui Ion.

La logodna fiicei lui Aristotel Matac, Mioara merge însoţită de Valter, iar Ion rămâne acasă trist. Frosa, bucuroasă că poate fi elegantă măcar pentru câteva minute, urcă în odaia Mioarei şi îmbracă o rochie de-a acesteia, se fardează, se coafează. Când coboară, Ion era cu revolverul în mână, hotărât să-şi pună capăt zilelor, pentru că Mioara îl alesese pe Valter. Dar imaginea Frosei - idolul din visele lui - frumoasă, elegantă, îl face să rămână fără cuvinte. Uitând de revolver, Ion şi Frosa se descoperă, se apropie unul de altul.

Actorul Dan Puric în spectacolul "Idolul şi Ion Anapoda", 2013

Foto: (c) FLORIN MATEI / AGERPRES FOTO

Teatrul Naţional din Bucureşti a pus în scenă piesa de mai multe ori. Una dintre cele mai reuşite variante este cea gândită de regizorul Ion Cojar (premiera în 2006), avându-i în distribuţie pe Dan Puric, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Silviu Biriş, Irina Cojar, Ileana Stana Ionescu. Spectacolul a avut numeroase reprezentaţii nu doar în Bucureşti, ci şi în ţară.

Din noiembrie 2018, regia acestui spectacol a fost preluată de Dan Puric (după moartea maestrului Ion Cojar), iar în locul Ilenei Stana Ionescu, rolul Stăvăroaiei a fost preluat de Adela Mărculescu. În 1980, într-o altă montare a piesei, tot la Naţional şi regizată de acelaşi Ion Cojar, Adela Mărculescu interpreta rolul Mioarei.

În 2016, ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Asociaţia GOONG, a pus în scenă piesa în regia Marianei Cămărăşan şi a lui Toma Dănilă. Din distribuţia acestei montări amintim actorii Oana Pellea, Florina Gleznea, Cristina Casian, Richard Bovnoczki, Istvan Teglas, precizează site-ul radioromaniacultural.ro.

Sursa foto: arcub.ro

"Noi credem aşa: că avem nevoie de bucurie, de romantism, de iubire, de poveşti. Mai ales acum, când lumea pare că se dezintegrează, când ritmul e alert şi neiertător, când părem că am uitat de noi. Aşa credem: că e necesar să ne redescoperim din perspectiva unui râs nestăpânit, a unor farse nevinovate, să ne vedem cât de caraghioşi şi sublimi suntem sau mai putem să fim. Avem nevoie să fim. Până la urmă SĂ FIM. Pur şi simplu", declara regizorul Mariana Cămărăşan, potrivit radioromaniacultural.ro.

În 1991, regizorul Constantin Dicu a realizat o variantă pentru televiziune a piesei, o comedie muzicală, având în distribuţie mari actori: Leopoldina Bălănuţă, Manuela Ciucur, Dana Dembinski, Dinu Manolache, Mitică Popescu, Şerban Celea, Dorin Varga, Valeriu Arnăutu. Textul piesei este întregit de cântece pe muzica lui Dani Constantin şi versuri de Octavian Sava, iar coregrafia poartă semnătura Doinei Andronache. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Lăzăroiu)