Aurel Perşu a fost inginerul mecanic român care a reuşit să realizeze primul automobil cu profil aerodinamic din lume, conform www.mnt-leonida.ro.

S-a născut la 26 decembrie 1890, la Bucureşti. A studiat la Şcoala Superioară Tehnică din Berlin-Charlottenburg, unde a absolvit în 1913 Secţia Mecanică, sub îndrumarea profesorului Eugen Meyer, ca şef de promoţie. A fost medaliat în 1914 de Ministerul Instrucţiunii Publice din Germania pentru un studiu dedicat navelor în spaţiul cosmic.

A devenit celebru cu invenţia denumită Automobil de formă aerodinamică cu patru roţi montate înăuntrul formei aerodinamice. A înaintat cererea de brevetare la 13 noiembrie 1922 şi a obţinut brevetul la 19 septembrie 1924.

Prin numeroase calcule şi experimente de laborator, Aurel Perşu a concretizat că forma ideală a unui vehicul în mişcare este forma picăturii de apă în cădere, considerată forma aerodinamică ideală. A reuşit să obţină coeficienţi aerodinamici de 0,22 ce reprezintă o performanţă chiar şi pentru industria actuală de automobile.

Automobilul a fost construit în perioada 1922-1924, în Germania, din fonduri proprii. Caroseria era realizată din panouri de aluminiu, oferind o greutate redusă şi un consum estimat de specialişti de circa 5 litri la o sută de kilometri. Elementele de caroserie au fost realizate la diferite ateliere de profil din Germania, potrivit www.icr.ro.

Motorul pe benzină era amplasat în partea din spate a automobilului şi avea o capacitate cilindrică de 1.400 cmc cu patru cilindri aşezaţi în linie. Atât cutia de viteze cât şi motorul fuseseră produse de uzina Automobilbau Berlin. Pe puntea spate erau montate frâne pe saboţi. Autovehiculul avea o viteză maximă de 80 de kilometri pe oră. Cu acest automobil, Aurel Perşu a parcurs peste 160.000 de km.

Marile companii producătoare de autovehicule din epocă General Motors şi Ford şi-au exprimat interesul pentru cumpărarea brevetului, însă Aurel Perşu nu a fost de acord cu acest lucru pentru că nu i s-a garantat producţia în serie a acestuia.

În 1969, automobilul a fost donat Muzeului Naţional Tehnic ''Dimitrie Leonida''.

Îndrăgind domeniul automobilistic, Aurel Perşu s-a implicat în organizarea unor curse de maşini şi motociclete precum: Cupa Carpatică, Marele Premiu al Bucureştiului, Marele Premiu al Braşovului, Cursele de Coastă de la Sinaia, de la Braşov, Cluj şi Sibiu, la care au participat faimoşi sportivi din România sau din străinătate, indică portalul www.persu.ro

Perşu a fost conferenţiar la Şcoala Politehnică, pentru ca din 1938 să ocupe prin decret regal funcţia de director general la Fabrica de avioane I.A.R. Braşov, unde a contribuit la dezvoltarea industriei aviatice în România, colaborând cu specialişti de prestigiu precum academicianul Elie Carafoli, conform site-ului www.persu.ro. Concomitent, a ţinut prelegeri despre mecanică la Şcoala Politehnică din Bucureşti. A colaborat cu Institutul de Documentare Tehnică din Bucureşti.

A fost pasionat şi de muzică, iar în anii de liceu a luat lecţii de violoncel la Conservatorul din Bucureşti unde a avut profesori celebri precum Constantin Dimitrescu şi Dimitrie Dinicu. În timpul studiilor de inginerie de la Berlin, a luat lecţii de violoncel la Hochschule fur Musik, unde l-a avut ca profesor pe celebrul Hugo Becker. A cântat la violoncel în compania unor faimoşi muzicieni precum violonistul Bronisiav Huberman şi pianistul Ignaz Friedman. Ocazional, Aurel Perşu a cântat muzică de cameră alături de George Enescu la Palatul Constanţei Cantacuzino, indică www.persu.ro.

În perioada 1953-1962 a lucrat ca violoncelist în cadrul Orchestrei Simfonice Cinematografice, aceasta fiind o oportunitate pentru el de a-şi extinde repertoriul cu muzică simfonică, interpretând în diferite concerte în cadrul Festivalurilor George Enescu. A înregistrat sub bagheta unor dirijori celebri precum Constantin Silvestri, Emanoil Elenescu, Constantin Bugeanu, Paul Popescu şi Mircea Cristescu. În 1957 a început să interpreteze ca membru fondator al Orchestrei de Cameră a Inginerilor, unde a condus secţia de violoncel, dar a interpretat şi solo în concerte înregistrate de Casa Electrecord. Activitatea sa muzicală s-a încheiat în 1966, potrivit sursei amintite anterior.

Aurel Perşu a murit la 5 mai 1977 la Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Horia Plugaru, editor online: Simona Aruştei)

Sursa foto: www.mnt-leonida.ro