În imagine (de la stg. la dr.): Pianistul Alexandru Petrovici, sopranele Mariana Nicolesco şi Adela Zaharia şi basul Bogdan Talos se fotografiază la ediţia jubiliară a Festivalului Internaţional de Canto 'Hariclea Darclee', care marchează împlinirea a 20 de ani de la prima ediţie a festivalului

Cântăreaţa de operă Hariclea Darclée a fost numită de-a lungul timpului, de presa naţională şi internaţională, drept ''privighetoarea Carpaţilor'', ''privighetoarea adorată'', ''măiastra pasăre de basm'', ''vocea începutului de secol'', ''cea mai mare cântăreaţă a zilelor noastre'', iar Enciclopedia dello Spettacolo, ''cea mai mare cântăreaţă a lumii timp de 25 de ani'', notează ''Dicţionarul personalităţilor feminine din România'' (Editura Meronia, 2009).

Marea soprană s-a născut la Brăila, la 10 iunie 1860, fiind fiica moşierului de origine greacă Ion Haricli şi a Mariei Aslan, nepoata domniţei Mavrocordat. A studiat pianul în particular şi a luat lecţii de canto la pensionul Lobkovitz din Viena cu profesoara Marchesi, la Bucureşti cu profesoara de origine franceză Madame La Kerre şi la Paris cu E. Duvernois de la Conservator.

Debutul internaţional a avut loc pe scena Operei Mari din Paris, la 14 decembrie 1888, cu rolul Margareta din ''Faust'', încredinţat de marele Charles Gounod. Vocea deosebită şi interpretarea sopranei românce i-a adus consacrarea artistică în întreaga lume. Succesul uriaş pe care l-a înregistrat la Paris i-a adus contractul unui turneu pe care l-a început în vara anului următor prin marile săli de operă ale Europei.

La 26 decembrie 1890, a evoluat pentru prima dată pe scena Teatro alla Scala din Milano. Aici, a interpretat rolul Chimenei, din ''Cidul'' de Jules Massenet, spectacol la care a asistat însuşi marele compozitor italian Giuseppe Verdi. A urcat pe această scenă prestigioasă de 116 ori, cântând apoi la Petersburg, la Madrid sau la Teatrul Liric din Bucureşti.

Activitatea desfăşurată în perioada 1893-1910 a făcut-o cunoscută în întreaga lume, Hariclea Darclée impunându-se pe principalele scene din Paris, Berlin, Florenţa, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Monte Carlo, New York sau Moscova.

Dintre operele care au fost compuse special pentru ea şi interpretate în premieră absolută, amintim: ''Condor'' de Carlos Gomes (rolul Odulea, Teatrul Scala din Milano, 1891); ''I Rantzau'' de Pietro Mascagni (rolul Luisa, premiera absolută la Teatro della Pergola din Florenţa, 1892); ''Cristoforo Colombo'' de Alberto Franchetti (rolurile Isabella di Aragona, Ikuamota, Teatrul din Genova, 1892); ''Amy Robsard'' de Isidor da Lara (rolul Amy Robsard, Opera din Monte Carlo, 1897); ''Hero e Lenadro'' de Luigi Mancinelli (rolul Hero, Opera din Madrid, 1897); ''Iris'' de Pietro Mascagni (rolul Iris, premiera absolută la Teatrul de Operă din Roma, 1898, apoi la Milano şi Bucureşti); ''Enoch Arden'' de Alexis Catargi (rolul Ammie Lee, Teatrul Naţional din Bucureşti, 1904); ''Eidelberga mia'' de Ubaldo Pachierotti (rolul Catnei, Teatrul Colon din Buenos Aires, 1909), potrivit www.ziarulmetropolis.ro.

Giacomo Puccini a considerat-o singura cântăreaţă care poate încarna rolul Floriei în ''Tosca'' şi la cererea ei, a adăugat operei aria ''Vissi d'arte, vissi d'amore'', distribuind-o în spectacolul de premieră ce a avut loc la Teatro Constanzi din Roma la 14 ianuarie 1900, alături de tenorul Emilio de Marchi şi baritonul Eugenio Giraldoni, conform aceluiaşi volum amintit.

Hariclea Darclée, cunoscătoare a mai multor limbi străine (germană, franceză, italiană, spaniolă, engleză, greacă, rusă), a fost apreciată de mari compozitori, de la G. Verdi, Ruggiero Leoncavallo, J. Massenet, Alfredo Catalani, la G. Puccini şi a cântat alături de Enrico Caruso, Titta Ruffo, Tamango sau sub bagheta dirijorului Arturo Toscanini.

Repertoriul cântăreţei a cuprins peste 60 de titluri de opere ale unor celebri compozitori, între care: ''Romeo şi Julieta'', ''Norma'', ''Traviata'', ''Carmen'', ''Aida'', ''Wilhelm Tell'', ''Don Giovanni'', ''Manon'', ''Othello'', ''Tannhauser'', ''Tristan şi Isolda'', ''Boema'', ''Trubadurul''. Cântăreaţă de operă, lied, oratoriu, romanţă, artista a abordat şi lucrări inedite sau foarte rar cântate.

În perioada 1891-1910 a întreprins în ţară numeroase turnee, publicul românesc bucurându-se de această mare voce.

Artista a înregistrat, pentru Casa de Discuri Fonotipia din Milano, arii şi scene din mai multe opere, însă patrimoniul acesteia a fost distrus de bombardamentele din cel de-al Doilea Război Mondial. S-au păstrat în limba română două cântece populare prelucrate de George Stephănescu (''Cântecul fluieraşului'') şi Tiberiu Brediceanu (''Vai, mândruţo, dragi ne-avem!''), realizate, însă, spre sfârşitul vieţii, notează www.rador.ro şi www.metropolis.ro.

S-a retras definitiv după ultimul spectacol susţinut la Teatrul Pergola din Florenţa, în mai 1918, ştiind că începuse să aibă o serie de probleme cu vocea.

Faimoasa soprană Hariclea Darclée a primit mai multe decoraţii, între care Ordinul ''Bene Merenti'', clasa I, acordat de Carol I, şi distincţiile otomane ''Medalia Artistică'' şi ''Marele Ofiţer al Sefakatului''.

În septembrie 1936, s-a întors definitiv în România, cu intenţia de a preda la Conservator sau de a cânta pe scena Operei Române. Şi-a dorit foarte mult, totodată, să înfiinţeze o şcoală românească de canto, însă nu a găsit susţinere din partea statului.

A murit la 10 ianuarie 1939, la Bucureşti, în sărăcie şi uitată. A fost înmormântată la cimitirul Bellu, funeraliile fiind finanţate de către Ambasada Italiei.

Regizorul Mihai Iacob a realizat, în 1960, filmul ''Darclée'', în care evoca viaţa sopranei Hariclea Darclée, cu Silvia Popovici în rolul principal, alături de Victor Rebengiuc, Marcel Anghelescu, Costache Antoniu, Cristea Avram, Geo Barton, Jules Cazaban, Ion Dichiseanu, Toma Dimitriu, Fory Etterle, Ion Manu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Amza Pellea, Eugenia Popovici. A devenit cel mai cunoscut film al său, reprezentând România la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes, în 1961.

În 1995, când s-au împlinit 135 de ani de la naşterea marii soprane, în oraşul natal al artistei, Brăila, a avut loc prima ediţie a Concursului Naţional de Canto ''Hariclea Darclée'' la iniţiativa sopranei Mariana Nicolesco, reprezentând un ''profund omagiu adus incomparabilei artiste, alături de speranţa renaşterii unei vechi tradiţii şi a unei mari pasiuni... muzica, şi mai cu seamă vocea umană'', potrivit www.cimec.ro. Doi ani mai târziu, în teatrul de excepţie în care viitoarea mare artistă debuta în 1881, la numai 21 de ani, avea loc Primul Concurs Internaţional de Canto ''Hariclea Darclée'', reunind 167 de concurenţi din 25 de ţări, potrivit www.darclee-voice-contest.com. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu, editor online: Irina Giurgiu)