Rene Descartes (1596-1650), filosof şi matematician francez, este considerat întemeietorul filosofiei moderne.

Importanţa lui Descartes în filosofie constă în încercarea sa de a întemeia gândirea pe principii a priori, teoretice, spre diferenţă de curentul empirist al vremii. Astfel, Descartes a urmărit stabilirea adevărului despre lume pe baza exclusivă a unor principii pur raţionale, precum cele ale matematicii. Simţurile, considera el, ne înşeală de prea multe ori pentru a mai putea avea încredere în ele. În acest sens, el a abordat un scepticism extrem, punând la îndoială orice afirmaţie despre lumea înconjurătoare care nu îi era de la sine evidentă. Ba chiar a admis posibilitatea existenţei unui geniu rău, un demon, a cărui singură preocupare este să îl înşele pe gânditor. Dar atâta timp cât filosoful gândeşte aceste probleme şi atâta timp cât geniul rău mă înşeală, considera Descartes, se evidenţiază un adevăr evident: eu exist, altfel nu s-ar explica nici existenţa gândirii mele, iar geniul rău nu ar mai avea pe cine să înşele. De aici faimosul citat cartezian: gândesc, deci exist (Cogito, ergo sum).

Plecând de la acest adevăr fundamental şi sigur, filosoful francez ajunge la concluzia că omul este o fiinţă cugetătoare prin excelenţă, căci de existenţa trupului mă pot îndoi, dar nu şi de cea a spiritului, a minţii. ''Sunt un intelect, o judecată'', avea el să scrie, ''ce se îndoieşte, înţelege, afirmă, neagă, voieşte, nu voieşte, totodată imaginează şi simte''. Astfel, filosofia carteziană a dat un nou impuls dualismului, o poziţie discutată în cadrul filosofiei minţii, conform căreia fenomenele mentale sunt non-fizice, ceea ce înseamnă că mintea şi corpul sau mintea şi creierul nu sunt identice.

Rene Descartes este şi autorul unui argument ontologic pentru existenţa lui Dumnezeu, încercând să demonstreze existenţa acestuia plecând de la definiţia sa.

Este considerat creatorul geometriei analitice, adică al aplicării algebrei la geometrie, conform Dicţionarului de filosofie La Rousse (Ed. Univers Enciclopedic, 1998).

Lucrările sale fundamentale sunt: "Discurs asupra metodei" (1637), "Meditaţii metafizice" (1641), "Principiile filosofiei" (1644) şi "Tratat al pasiunilor sufletului" (1649). AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Gabriela Badea)