Filmul istoric "Columna", regizat de Mircea Drăgan după un scenariu scris de Titus Popovici, a avut premiera în 1968, fiind o coproducţie româno-germană.

Acţiunea filmului se petrece în timpul şi după cel de-al doilea război daco-roman (106-114). În anul 106, armata romană, într-o uriaşă desfăşurare de forţe, asediază capitala Daciei, Sarmizegetusa. Prea mândru pentru a se lăsa prins, regele Decebal (interpretat de Amza Pellea) se sinucide. Împăratul Traian (interpretat de Amedeo Nazzari) înţelege că Dacia a fost înfrântă, dar nu învinsă. Pentru a păstra o atmosferă de calm în provincia ocupată, Traian îl schimbă pe tribunul Tiberius (interpretat de Richard Johnson), în mâinile căruia trebuia să se predea Decebal, asigurându-se de colonizarea Daciei cu legiunile rămase pe loc, precizează site-ul cinemagia.ro.

Pentru a cuceri Sarmizegetusa, romanii au beneficiat de sprijinul trădătorului Bastus, care le-a dezvăluit planurile lui Decebal, locul unde era ascuns tezaurul dacilor şi cum să spargă conducta ce alimenta cetatea cu apă. Romanii au atacat Sarmizegetusa, iar puţinii daci supravieţuitori, au fost nevoiţi să părăsească cetatea şi să se retragă în munţi. Din porunca lui Decebal, nobila Andrada a plecat în munţi împreună cu nepotul regelui dac, pentru a-l proteja de romani.

Actorul Amza Pellea, cel care a interpretat rolul lui Decebal, la o filmare, în 1970

Foto: (c) MIHAI ALEXE/Arhiva AGERPRES

După cucerirea dacilor de către romani, în timp, provincia Dacia a devenit Dacia Romană. Tiberius a rămas aici, trăind în castrul întemeiat de el. În anul 111, Andrada naşte un băiat care primeşte numele Tiberius Ulpius Traianus. Copilul este crescut în legea romană, dar mama sa îi spune poveşti despre marele rege Decebal. Împăratul Traian a ridicat castrul la rang de municipium, trimiţându-l acolo pe emisarul Marius Fortunatus. Trimisul roman este ucis de o săgeată trasă de Gerula. Anii trec, copilul Traianus creşte, iar în castru se nasc şi alţi copii din relaţiile dintre soldaţii romani şi femeile dace. Filmul a primit Diploma de Merit la Festivalul Internaţional de Film de la Adelaide, Australia, 1969, conform site-ului carturesti.ro.

Din distribuţia filmului fac parte mari actori români - Gheorghe Dinică, Florin Piersic, Amza Pellea, Ilarion Ciobanu, Mircea Albulescu, Gheorghe Cozorici, Ştefan Ciubotăraşu, Geo Barton, Sidonia Manolache, Jean Lorin Florescu, Emil Botta, Ovidiu Moldovan, Valeria Gagialov - şi străini - Richard Johnson, Antonella Lualdi, Franco Interlenghi, Amedeo Nazzari.

Pelicula a fost realizată de Studioul cinematografic Bucureşti şi CCC Filmkunst.

***

Regizorul Mircea Drăgan, unul dintre cei mai prolifici regizori români, s-a născut la 3 octombrie 1932 la Gura Ocniţei, judeţul Dâmboviţa. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti, ca şef de promoţie, în 1955.

Regizorul Mircea Drăgan la Gala Premiilor Nationale UCIN, 2015

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

Doctor în filologie, a desfăşurat o activitate publicistică şi critică de film în paralel cu cea didactică universitară. Rector al IATC (1976-1981), a fost preşedinte al Centrului Naţional al Cinematografiei (1967), secretar general al Asociaţia Cineaştilor din România (1965-1974).

A debutat în 1957, cu filmul "Dincolo de brazi", şi apoi a regizat "Setea", după romanul lui Titus Popovici, şi "Lupeni 29".

A abordat, de-a lungul timpului, toate genurile cinematografice; a realizat filme de reconstituire istorică şi eroico-revoluţionare sau ecranizări ale unor opere literare de succes, după 1968 a realizat şi pelicule de divertisment, potrivit volumului "1234 Cineaşti români" apărut la Editura Ştiinţifică, 1996.

Bogata filmografie a regizorului Mircea Drăgan cuprinde pelicule ca: ''Dincolo de brazi'' (1957); ''Setea'' (1960); ''Lupeni '29'' (1962); ''Neamul Şoimăreştilor'' (1964); ''Columna'' (1968); ''B.D. intră în acţiune'' (1970); ''B.D. la munte şi la mare'' (1971); ''Brigada Diverse în alertă'' (1971); ''Explozia'' (1972); ''Ştefan cel Mare - Vaslui 1475'' (1974); ''Fraţii Jderi'' (1974); ''Cuibul salamandrelor'' (1976); ''Aurel Vlaicu'' (1977); ''Plecarea Vlaşinilor'' (1982); ''Întoarcerea Vlaşinilor'' (1983); ''Raliul'' (1984); ''Cucoana Chiriţa'' (1986); ''Chiriţa în Iaşi'' (1987); ''Atac în bibliotecă'' (1992).

Printre premiile care i-au fost decernate se numără: Moscova - 1961 (''Setea''); Moscova - 1963 (''Lupeni '29''); ACIN - 1972 (''Explozia''). În 2015 a primit, în cadrul Galei Naţionale UCIN, Premiul Preşedintelui, "pentru dedicaţia cu care a servit cinematografia românească". În acelaşi an i-a fost conferit titlul de Cetăţean de onoare al judeţului Suceava. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Horia Plugaru)