Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog şi dezvoltare este marcată în fiecare an la data de 21 mai. Această zi a fost stabilită la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), care joacă un rol important pe plan mondial în promovarea diversităţii culturale.

În cadrul celei de-a 31-a sesiuni a conferinţei generale a UNESCO, desfăşurată la Paris la 2 noiembrie 2001, a fost adoptată Declaraţia universală privind diversitatea culturală. Articolul 1 al acestei Declaraţii stipulează: ''Ca sursă de schimburi, inovaţie şi creativitate, diversitatea culturală este necesară umanităţii aşa cum biodiversitatea este pentru natură. În acest sens, patrimoniul comun al umanităţii trebuie să fie recunoscut şi afirmat pentru generaţiile prezente şi viitoare'', conform www.mae.ro. La 20 decembrie 2002, Adunarea Generală a ONU a decis, prin Rezoluţia 57/249, proclamarea zilei de 21 mai drept Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog şi dezvoltare.

În 2018, Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog şi dezvoltare va fi marcată, la sediul UNESCO, printr-un eveniment ce va avea loc la 22 mai, sub genericul ''Către accesul la cultură pentru toţi'', se arată pe site-ul UNESCO, https://en.unesco.org. Acest eveniment, al cărui discurs de deschidere va fi rostit de directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay, cuprinde două dezbateri, intitulate ''Conexiunea dintre accesul la cultură şi drepturile omului'', respectiv ''Extinderea accesului la cultură: noi tehnologii, noi abordări''.

Trei sferturi dintre conflictele majore ale lumii au o dimensiune culturală. Reducerea decalajului între culturi este urgentă şi necesară pentru pace, stabilitate şi dezvoltare, se arată pe site-ul http://www.un.org. Diversitatea culturală este o forţă motrice a dezvoltării, nu numai în ceea ce priveşte creşterea economică, ci şi ca mijloc ce poate conduce la o viaţă intelectuală, emoţională, morală şi spirituală mai împlinită.

Acest lucru este cuprins în cele şapte convenţii culturale UNESCO, care oferă o bază solidă pentru promovarea diversităţii culturale. Diversitatea culturală este prin urmare un bun indispensabil pentru reducerea sărăciei şi realizarea dezvoltării durabile. În acelaşi timp, acceptarea şi recunoaşterea diversităţii culturale - în special prin utilizarea inovatoare a mijloacelor de informare în masă şi a tehnologiilor informatice şi de comunicaţie - favorizează dialogul între civilizaţii şi culturi, respectul şi înţelegerea reciprocă.

Schimbul echitabil şi dialogul între civilizaţii, culturi şi popoare, pe baza înţelegerii şi respectului reciproc şi a demnităţii egale a tuturor culturilor reprezintă condiţia esenţială pentru construirea coeziunii sociale, reconcilierea între popoare şi pacea între naţiuni. Această acţiune face parte din cadrul global al ''Alianţei Civilizaţiilor'' lansată de Organizaţia Naţiunilor Unite.

Programul Dialogului interreligios al UNESCO, o componentă esenţială a Dialogului Intercultural, are drept scop promovarea dialogului între diferitele religii, tradiţii spirituale şi umaniste, într-o lume în care conflictele sunt asociate din ce în ce mai mult cu apartenenţa religioasă.

Totodată, plasarea culturii în centrul politicii de dezvoltare constituie o investiţie esenţială în viitorul omenirii şi o pre-condiţie pentru succesul proceselor de globalizare care iau în considerare principiile diversităţii culturale.

Această zi oferă prilejul de a aprofunda înţelegerea valorilor diversităţii culturale şi de a promova obiectivele Convenţiei UNESCO privind protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor culturale, adoptată la 20 octombrie 2005. Între aceste obiective se numără realizarea un flux echilibrat de bunuri şi servicii culturale şi creşterea mobilităţii la nivel internaţional a artiştilor şi profesioniştilor din domeniul culturii, integrarea culturii în cadrul de dezvoltare durabilă, promovarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, potrivit http://www.un.org.

Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog şi dezvoltare este marcată prin reuniuni, mese rotunde şi seminarii la care participă specialişti din domeniul ştiinţelor politice, istoriei religiilor, filosofiei, precum şi istorici, antropologi, reprezentanţi guvernamentali sau ai organizaţiilor neguvernamentale. AGERPRES/ (Documentare - Ruxandra Bratu, Daniela Dumitrescu; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Adrian Dădârlat)