Marcată în fiecare an la 3 mai, Ziua mondială a libertăţii presei este celebrată în peste 100 de evenimente organizate pe întreg mapamondul.

Prin mesajul său, pentru ediţia din 2018 a Zilei mondiale a libertăţii presei, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, António Guterres, transmite celor aflaţi în funcţii de decizie să consolideze libertatea presei şi să protejeze jurnaliştii, subliniind că promovarea unei prese libere reprezintă dreptul nostru de a cunoaşte adevărul, potrivit www.un.org/en/events/pressfreedomday.

În 2018, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) marchează cea de-a 25-a ediţie a Zilei mondiale a libertăţii presei la Accra, în Republica Ghana, în zilele de 2 mai şi 3 mai. Conferinţa organizată în comun de UNESCO şi guvernul Republicii Ghana este axată pe problemele mass-mediei şi transparenţa procesului politic, importanţa unui mediu juridic favorabil pentru libertatea presei, acordând o atenţie deosebită rolului unei justiţii independente. De asemenea, pe agenda conferinţei sunt menţionate spre dezbatere şi provocările contemporane în a asigura libertatea presei online, urmând să fie analizate lacunele legislative cu privire la libertatea de exprimare şi informare online.

Informaţia digitală este şi tema Forumului "Digital Transformation Forum, Governance x Watchdogs" desfăşurat între 3-4 mai, la Bucureşti. Organizat pentru prima dată în România, forumul se concentrează asupra modului în care tehnologiile informaţionale digitale contribuie la o mai bună guvernare şi ajută activitatea mass-media şi a societăţii civile, ca agenţi de pază ai democraţiei şi bunei guvernări, asigurându-se că politicile publice şi implementarea acestora servesc cu adevărat cetăţenii. Experţi guvernamentali, jurnalişti, reprezentanţi ai societăţii civile şi profesionişti în comunicare vor interacţiona cu omologii lor din peste 30 de ţări pe parcursul celor două zile ale forumului, care vor pune accent pe eficacitatea şi onestitatea guvernării, rolul mass-media şi contribuţia societăţii civile.

Ziua mondială a libertăţii presei reprezintă şi un prilej de a aduce un omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în timpul exercitării profesie.

În cadrul evenimentelor desfăşurate la Accra, la 2 mai, este acordat Premiul Mondial al Libertăţii Presei UNESCO/Guillermo Cano 2018, pentru a recunoaşte o contribuţie remarcabilă la apărarea sau promovarea libertăţii presei.

Fotojurnalistul egiptean Mahmoud Abu Zeid, cunoscut sub numele de Shawkan, a fost selectat de un juriu internaţional independent de profesionişti din domeniul mass-media ca laureat al Premiului Guillermo Cano pentru 2018. "Alegerea lui Mahmoud Abu Zeid aduce un omagiu curajului, rezistenţei şi angajamentului faţă de libertatea de exprimare", a declarat Maria Ressa, preşedintele juriului, potrivit en.unesco.org/news/egyptian-photojournalist-mahmoud-abu-zeid-aka-shawkan-receive-2018.

Premiul, în valoare de 25.000 de dolari, este decernat în fiecare an, din 1997, unei persoane, organizaţii sau instituţii ce se remarcă prin contribuţia esenţială la apărarea sau promovarea libertăţii presei, oriunde în lume. Premiul este finanţat de Fundaţia Guillermo Cano Isaza (Columbia), Fundaţia Helsingin Sanomat (Finlanda) şi The Namibia Media Trust. Premiul poartă numele jurnalistului columbian Guillermo Cano, asasinat în 1987, pentru că a denunţat activităţile traficanţilor de droguri din ţara sa. Juriul internaţional este alcătuit din 14 jurnalişti profesionişti şi directori de publicaţii din toată lumea.

Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinţei Generale a UNESCO în 1991. ONU a declarat ziua de 3 mai - Ziua mondială a libertăţii presei - pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: "Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat" dar şi ca un răspuns la o chemare a jurnaliştilor africani, care, în 1991, a produs Declaraţia Windhoek privind pluralismul şi independenţa mijloacelor de informare în masă. AGERPRES /(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru, editor online: Adrian Dădârlat)