FESTIVALURI MUZICALE ROMÂNEŞTI: Cerbul de Aur
Actriţa Stela Popescu la prima ediţie a Festivalului "Cerbul de Aur", 1968
În martie 2018 s-au împlinit 50 de ani de la prima ediţie a Festivalului Internaţional "Cerbul de Aur de la Braşov", organizat de Televiziunea Română. La acea vreme directorii evenimentului au fost Tudor Vornicu şi Ilie Mănescu, iar dirijorul orchestrei era maestrul Sile Dinicu. Prima ediţie a festivalului a fost prezentată de actorii Stela Popescu şi Iurie Darie.
Din partea României au concurat Dan Spătaru, Margareta Pâslaru şi Anca Agemolu, iar Constantin Drăghici a deschis festivalul cu un recital. Marele premiu, Cerbul de Aur, a fost obţinut în 1968 de belgianul Jacques Hustin, argintul l-a luat Josef Laufer din Cehoslovacia, iar bronzul a mers la Kalinka, din Belgia. Au susţinut concerte Caterina Caselli, Amalia Rodriguez, Rita Pavone, Gică Petrescu, Hugues Aufray, Rika Zarai, Bobby Solo.
În 2015, actriţa Stela Popescu şi-a amintit, într-un interviu acordat AGERPRES, de prima ediţie a festivalului.
"Fusesem propusă să prezint Cerbul de aur... Jucam enorm de mult la televiziune, învăţam repede, imediat intram în problemă, eram apreciată. Am atâtea materiale filmate încât aş putea face un ciclu întreg de CD-uri, dar asta e altă poveste... Şi mi-am făcut două rochii, iar în ultima clipă, la Braşov, m-au anunţat că nu voi mai prezenta eu, ci voi prezenta spectacolul de după concurs. A prezentat concursul o actriţă, Luminiţa Iacobescu, frumoasă foc. Eu prezentam partea în franceză. Cel care mă ajuta la prezentarea în franceză a fost Octavian Paler. Era ambiţia să iasă totul fenomenal. Tudor (Vornicu - n.r.) era ambiţios, Paler era atunci preşedintele festivalului şi voiam să iasă totul bine. Şi la ora 1 noaptea mi-a bătut la uşă Lazarov (Valeriu - n.r.) şi a spus: ''Mâine intri şi prezinţi festivalul''. A doua zi eram la coafor, şi m-a chemat cineva la recepţie, mi s-a spus să plec acasă la mama, că nu se simte bine. Am plecat la mama, în Braşov, cu un taxi, mama cosea la maşina şi mă întreabă: ''Da' ce-i cu tine aici?'' Nu era nimic adevărat legat de mama, că nu se simte bine. Cineva dăduse telefon să-mi strice ziua, aşa ceva nu mi s-a mai întâmplat. Dar mi-am făcut un obicei, dacă cineva spunea ceva, spuneam că nu mă interesează. Asta a fost latura care m-a salvat în carieră, nu am fost disperată după carieră. Mama n-a vrut să mă fac artistă, mereu mi-a zis ''Ei, ai avut noroc''. Asta a fost cu Cerbul de aur, m-a ajutat mult domnul Paler, am prezentat cu Iura (Iurie Darie - n.r.), era frumos, deştept, avea ţinută, era înalt, subţire, el până la 60 de ani putea purta costumul din liceu", mărturisea Stela Popescu.

Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/Arhiva istorică AGERPRES
Margareta Pâslaru în recital pe scena festivalului, 1969
A doua ediţie, cea din 1969, a fost câştigată de o româncă - Luminiţa Dobrescu, urmată de Hanja Pazeltova din Cehoslovacia şi de Conny Vink din Olanda. Prezentatori au fost Sanda Ţăranu şi Silviu Stănculescu, iar pe scenă au urcat artişti ca Frida Boccara, Roy Black, Julio Iglesias. România a fost reprezentată de Anda Călugăreanu, Luminiţa Dobrescu, Mihaela Mihai. Concertele au fost susţinute de vedete precum Cliff Richard, Ilinca Cerbacev, Tereza Kesovija, Udo Jurgens, Margareta Pâslaru, Gigliola Cinquetti, Mie Nakao, Juliette Greco.
Ediţia din 1970 a festivalului a fost câştigată de olandeza Thérese Steinmetz, urmată de românca Angela Similea, belgiana Lisa Marke şi Pasa Hristova (Bulgaria). Recitalurile au fost susţinute de Connie Francis, Josephine Baker, Luminiţa Dobrescu, Memphis Slim.

Foto: (c) CONSTANTIN CIOCAN/Arhiva istorică AGERPRES
Angela Similea, câştigătoarea Cerbului de argint, 1970
În 1971, câştigătoare a fost suedeza Ann-Louise Hanson, urmată de Helena Vondrackova (Cehoslovacia), Corina Chiriac, Lili Castel (Belgia). România a fost reprezentată de Corina Chiriac, Ruxandra Ghiaţă, Cătălina Marinescu, iar între concurenţi s-au aflat Mimi Ivanova, Helena Vondrackova, Regina Thoss, Jan Hoiland, John O'Hara, Dova, Zsuzsa Koncz. Regia a fost semnată de Alexandru Bocăneţ. Au cântat în recital Doina Badea, Alain Barriere, Dalida, Sergio Endrigo, Lola Ivanovici, Enrico Macias, Massiel, Angela Similea, O. C. Smith, Doina Spătaru, Thérese Steinmetz, Charles Trenet.
După o pauză de 21 de ani, Festivalul a fost reluat în 1992, spectacolul desfăşurându-se în Piaţa Sfatului din Braşov. Trofeul Cerbul de Aur a fost cucerit de indoneziana Trie Utami, iar recitalurile i-au adus pe scenă pe Doina şi Ion Aldea Teodorovici, Patricia Kaas, Johnny Logan, Linda Martin, Riccardo Fogli, Sisters Sledge, Angela Similea, Gabriel Cotabiţă, Ricky Dandel. De altfel, Ricky Dandel a fost şi prezentator al festivalului, împreună cu Bianca Brad, Tomi Cristin, Ruxandra Enescu.
Ediţiile din 1993 şi 1994 au fost câştigate de Arina Commodores (Lituania) şi Worthy Davis (SUA), iar recitalurile au fost susţinute de artişti ca Toto Cutugno, Kylie Minogue, Jerry Lee Lewis, Dionne Warwick, Holograf, Alexandru Andrieş, Nicu Alifantis, Ricky Dandel, Paul Young, David Palmer, Boy George, Culture Beat, The Commodores, Ray Charles, James Brown, Silvia Dumitrescu, Loredana Groza şi Monica Anghel.
Cel mai apreciat moment al festivalului din 1993 a fost cel în care celebrul Toto Cutugno a cântat în limba română melodia populară "Ciobănaş cu trei sute de oi".
Monica Anghel a cucerit trofeul Cerbul de Aur în 1994, pe scenă urcând în recital Şcoala Vedetelor, Status Quo, 2 Unlimited, The Temptations, MC Hammer, Kenny Rogers, Gyuri Pascu şi Belinda Carlisle, şi în 1996, când au avut concerte vedetele Tom Jones, Vaya Con Dios, Coolio, MN8, Soul II Soul, La Bouche, Monica Anghel, Silvia Dumitrescu, Loredana Groza, Adrian Daminescu, Stereo, Timpuri Noi. În 1996, România a câştigat şi Premiul pentru cel mai bun videoclip: realizator Cătălin Căţoiu, piesa "Lumea mea" cântată de Silvia Dumitrescu.
"Ray Charles a aflat despre România şi despre Cerbul de Aur de la mine, când ne-am întâlnit la un concert al lui pe care l-a avut în Germania, în Baden-Baden. M-a întrebat de unde sunt, i-am spus că din România, i-am spus că avem un festival foarte frumos, au primit invitaţia la festival, li s-a trimis o lista de artişti care ar putea să cânte în deschidere. Eu nu eram pe acea listă, dar managerul lui Ray Charles a cerut ca eu să fiu cea care va cânta în deschiderea concertului lui. (...) Mi-am asumat o responsabilitate foarte mare în momentul în care am participat la Cerb, pentru că eram deja cunoscută. Sigur, trebuie să fii nebun să crezi că toată lumea te iubeşte, că toată lumea îţi vrea binele şi toată lumea e alături de tine. Ştiam clar că sunt şi oameni care sunt împotriva mea şi eram conştientă că abia aşteptau să iau locul I, şi chiar dacă luam locul I tot n-ar fi fost bine. Atunci am plecat de acasă croită pe drumul acesta, că trebuie să câştig trofeul la Cerb. Aşa am fost de altfel la toate festivalurile pe care le-am câştigat. Poate doar aşa am şi reuşit să le câştig pe toate. Pentru că este o încărcătură emoţională foarte mare, un consum extraordinar de mare, n-am să uit niciodată că în '96, la Cerb, când s-au deschis porţile, am avut senzaţia că am paralizat şi că n-am să mă pot mişca din locul acela, că n-am să pot să merg, darămite să cânt. Dar Dumnezeu m-a încremenit pentru câteva secunde şi m-a făcut să-mi concentrez energia pentru a putea cânta impecabil", spunea Monica Anghel într-un interviu acordat AGERPRES.

Foto: (c) AUREL VIRLAN/Arhiva istorică AGERPRES
Monica Anghel, câştigătoarea trofeului "Cerbul de Aur", 1996
Anul 1997 i-a reunit pe scena festivalului, în recital, pe Christina Aguilera, Big Mountain, Masterboy, Sheryl Crow, Waldo, Diana Ross, Gheorghe Zamfir, Therese Steinmetz şi Dan Spătaru, trofeul fiind câştigat de indoneziana Meiske Shakila Sherhalawan.
În 1998, din nou a rămas trofeul în România, prin trupa Proconsul. Recitalurile i-au avut ca protagonişti pe INXS, UB 40, Soca Boys, Cyndi Lauper, Ştefan Bănică jr., Holograf, Direcţia 5, 3rei Sud-Est.
Din nou a fost o pauză în care festivalul nu a fost organizat, iar în 2001, Cerbul de Aur a fost cucerit de Luminiţa Anghel, care a cântat magistral piesa ''Je t'aime'' din repertoriul Larei Fabian.
"E o amintire foarte frumoasă Cerbul de Aur, acolo mi s-a permis pentru prima oară în istoria participărilor noastre la Cerb, să cânt în limba franceză. Am cântat piesa 'Je t'aime', eu am 'adus-o' pe Lara Fabian prin această piesă în ţară, la momentul acela nu ştia nimeni cine este, eu văzusem o interpretare a Larei Fabian cu 'Je t'aime' pe MCM, m-am îndrăgostit de piesă, eram în sufrageria din casa părintească atunci când am văzut piesa la televizor şi am zis că trebuie s-o cânt. Am făcut rost de piesă, am învăţat-o, iar Gina Stoian, care făcea parte din echipa TVR şi mă auzise cântând 'Je t'aime', m-a chemat de la mare unde eram în turneu şi mi-a spus: 'Vino să participi la selecţia naţională pentru România!'. În anul acela erau trei participări pentru trei secţiuni - pop, rock şi dance. La rock a participat Proconsul, la pop eu şi la dance - Valahia. Şi am câştigat locul întâi şi premiul de popularitate în anul acela, am luat nota maximă", declara Luminiţa Anghel pentru AGERPRES într-un interviu.

Foto: (c) SORIN LUPŞA/AGERPRES FOTO
Luminiţa Anghel, la repetiţii pe scena Festivalului "Cerbul de Aur", 2001
În 2002, Cerbul a rămas din nou în ţară, prin Paula Seling. Au susţinut recitaluri Boyz II Men, The Kelly Family, Scorpions, t.A.T.u. În 2003, Cerbul de aur a fost câştigat de China, prin Sha Baoliang. Reprezentanta României, Nico, a câştigat premiul al doilea. Au fost prezenţi în recital Ricky Martin, Simple Minds, Paula Seling, Holograf, Vama Veche, Compact, Nicola, Nicu Alifantis.
Eleanor Cassar din Malta a fost câştigătoarea trofeului în 2004, recitalurile aducându-i pe scena din Braşov pe Pink, Nino D'Angelo, Thomas Anders. Un an mai târziu, trofeul a ajuns în Italia, prin Linda, care a cântat senzaţional piesa "Îţi mulţumesc" a compozitorului Mihai Alexandru. Andra, care a reprezentat ţara noastră, a cucerit premiul al doilea. Au cântat în recital Natalie Imbruglia, Joe Cocker, Pavel Stratan, O-Zone, Zdob şi Zdub.

Foto: (c) BOGDAN BĂRBULESCU/AGERPRES FOTO
Recitalul vedetelor din România pe scena Festivalului "Cerbul de Aur", 2008
Următorii doi ani nu a fost organizat festivalul, iar în 2008 Cerbul de Aur a mers la Răzvan Krivach, iar cel de bronz la Toni Poptămaş & Desperado. Au cântat în concert trupele Iris şi Direcţia 5 împreună cu Angela Similea, Aura Urziceanu, Doru Tufiş, Paula Seling, Gabriel Cotabiţă, Nicola, Laurenţiu Cazan, Monica Anghel, Luminiţa Anghel, Mircea Baniciu, Marcel Pavel şi Nico, Ştefan Bănică Jr., Paula Seling, Simply Red, Ruslana, Horia Brenciu şi orchestra sa, Sava Negrean-Brudaşcu, Nicolae Furdui Iancu, Tiberiu Ceia, Florica Zaha, ansamblul "Joc" din Chişinău, Damian Drăghici.
În 2009 trofeul a fost câştigat de italianul Antonino Spadaccino, Cerbul de Argint de România, prin trupa The Marker, iar Cerbul de Bronz de Ovidiu Jacobsen Ovi (Norvegia). Vedetele în recital au fost Tiziano Ferro, Steve Vai, Hot Chocolate, Vama, Direcţia 5, Holograf, Loredana, iar chitaristul american Steve Vai a primit Premiul de excelenţă pentru întreaga carieră.

Foto: (c) RADU TUŢĂ/AGERPRES FOTO
Direcţia 5 în recital la Festivalul "Cerbul de Aur", 2009
La aniversarea a 40 de ani de la prima ediţie a festivalului, în martie 2008, TVR a organizat o ediţie specială, numită "Cerbul de Aur... de la alb-negru la color". Numeroase personalităţi au prezentat istoria Cerbului de Aur de la alb-negru la color, amintindu-şi întâmplările prin care au trecut de-a lungul ediţiilor festivalului. Constantin Drăghici (cel care a deschis cu un recital Festivalul în 1968), Margareta Pâslaru, Stela Popescu şi Iurie Darie (primii prezentatori ai Cerbului, în 1968), Valeriu Lazarov (regizorul artistic al primei ediţii a Cerbului), Mihaela Mihai, Sanda Ţăranu (prezentatoare a celei de-a doua ediţii, alături de actorul Silviu Stănculescu), Luminiţa Dobrescu (câştigătoarea Cerbului în 1969), Doina Spătaru, Corina Chiriac, Teodora Dinulescu (scenografa primei ediţii a Cerbului), Dumitru Moroşanu şi Octavian Iordăchescu (cei care au reluat Cerbul de Aur în 1992), Doru Tufiş (câştigătorul locului I la secţiunea videoclip în 1993), Ricky Dandel (prezentatorul ediţiilor 1992, 1993, 1994,1996 şi 2001), Silvia Dumitrescu, Florentina Satmari (de al cărei nume se leagă primele ediţii ale serilor de folclor ale Festivalului), Narcisa Suciu, Mălina Olinescu, Luminiţa Anghel, Paula Seling (câştigătoarea trofeului în 2002), Iuliana Tudor (prezentatoare a serilor de folclor la ultimele ediţii ale Cerbului), Doina Anastasiu, Cosmin Cernat au fost invitaţii speciali ai spectacolului aniversar ''Cerbul de Aur, de la alb-negru la color''.

Spectacolul aniversar Cerbul de Aur 40, 2008
Din 1992, a apărut ideea serilor de folclor în cadrul festivalului, pornind de la intenţia de a le prezenta străinilor care veneau la festival tradiţiile românilor. La serile de folclor au participat cele mai mari nume din muzica populară românească - Maria Ciobanu, Nicolae Furdui Iancu, Dumitru Fărcaş, Sava Negrean Brudaşcu, Mioara Velicu, Ovidiu Homorodean, Tiberiu Ceia, Orchestra Jidvei România (dirijor Stelian Stoica), Orchestra Rapsozii Botoşanilor (dirijor Ioan Cobâlă), Steliana Sima, Luciana Văduva, Gheorghiţa Nicolae, Ansamblul Folcloric Columna Din Zalău (condus de Pamfil Vlaicu), Felicia Stoian, Maria Coman, Stana Stepanescu, Mircea Simionca, Leontin Ciucur, Cornel Borza, Florica Zaha, Viorel Zaha, Tudor Furdui Iancu, Junii de la Jidvei, Ioan Berci, Ansamblul Joc din Republica Moldova, Mariana Ionescu Căpitănescu, Adrian Stanca, Matilda Pascal Cojocăriţa, Victoriţa Lăcătuşu, grupul Doruri Muscenele, Taraful Voievodca, Ansamblul Busuiocul - Bacău, Ansamblul Dor Călător şi grupul Multietnic din Craiova, Taraful Iancu Jianu, Elena şi Vasile Tapotă Lătăreţu, Maria Butaciu, Valeria Peter Predescu, Niculina Stoican, Petrică Mâţu Stoian, Constantin Enceanu, taraful Doina Gorjului.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES FOTO
Lăutarii din Chişinău la Festivalul "Cerbul de Aur", 2005
Televiziunea română a anunţat că în 2018, ediţia aniversară a Festivalului ''Cerbul de Aur'' va fi organizată la Braşov cel mai probabil la sfârşitul lunii august sau începutul lunii septembrie. Ediţia din acest an marchează împlinirea a 50 de ani de la prima ediţie şi face parte din seria evenimentelor culturale incluse de Ministerul Culturii în Anul Centenarului.AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Un tur ghidat dedicat sculptorului Constantin Brâncuși, intitulat 'Brâncuși. Operă și brand de țară', va avea loc vineri, 30 octombrie, în intervalul orar 16:30 - 18:00, la Muzeul Național de Artă al României (MNAR). Evenimentul, organizat cu ocazia prelungirii expoziției 'Brâncuși. Sindromul', a
DOCUMENTAR: 11 ani de la tragicul eveniment din clubul Colectiv (30 octombrie)
La 30 octombrie 2026 se împlinesc 11 ani de la tragedia din clubul Colectiv în urma căreia au murit 65 de oameni. Un incendiu a izbucnit în seara zilei de 30 octombrie 2015 la Club Colectiv, situat în Str. Tăbăcarilor nr. 7, sectorul 4 din București, unde trupa 'Goodbye To Gravity' susținea un concert de lansare a unui nou album
30 octombrie - Ziua pacientului cu arsuri
Ziua pacientului cu arsuri, instituită prin Legea nr.180/2019, este marcată, în fiecare an, la data de 30 octombrie. La inițiativa mai multor senatori și deputați PSD și PNL, un proiect de lege pentru declararea zilei de 30 octombrie ca 'Ziua pacientului cu arsuri' a fost depus, în 2018, la Biroul Permanent al Camerei Deputaților, se arată
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 30 octombrie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Zenovie, episcopul Ciliciei, și sora sa, Zenovia; Sf. Ap. Cleopa Greco-catolice Sf. m. Zenovie și sora sa Zenovia Romano-catolice Sf. Gerard de Potenza, ep. Sfântul Sfințit Mucenic Zenovie, episcop al Ciliciei, și sora sa
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 30 octombrie
Este a 303-a zi a anului 2026. Au mai rămas 62 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 50 m și apune la 17 h 08 m. Luna răsare la 20 h 25 m și apune la 12 h 02 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Actrița Winona Ryder împlinește 55 de ani (29 octombrie)
Winona Ryder, născută la 29 octombrie 1971, în Winona, Minnesota, SUA este o actriță americană care a interpretat roluri importante în filme populare precum 'Beetlejuice' (1988), 'Heathers' (1988), 'Bram Stoker's Dracula' (1992) și 'The Age of Innocence' (1993). Inițial, Ryder a devenit cunoscută pentru interpretarea unor perso
FRAGMENT DE ISTORIE: Edictul de toleranță, act emis de împăratul Iosif al II-lea (29 octombrie 1781)
La 29 octombrie (8 noiembrie) 1781, împăratul Iosif II a dat așa-numitul Edict de toleranță, prin care se interzicea asuprirea cetățenilor pe motive de credință. Lege promulgată de împăratul romano-german Iosif al II-lea acorda o libertate limitată de cult creștinilor necatolici și elimina restricțiile civile cărora aceștia le fuseseră supuși anter
29 octombrie - Ziua mondială a accidentului vascular cerebral
La 29 octombrie este marcată, în fiecare an, Ziua mondială a accidentului vascular cerebral pentru a atrage atenția asupra riscului producerii unui accident vascular, dar și pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la gravitatea și ratele ridicate ale accidentului vascular cerebral la nivel mondial, potrivit
29 octombrie - Ziua internațională a internetului
La 29 octombrie este marcată Ziua internațională a internetului. Demersul pentru marcarea acestei zile a fost inițiat de Asociația Utilizatorilor de Internet pentru creșterea conștientizării publică privind importanța oportunităților oferite de tehnologiile universului digital. În noiembrie 2005, în Tunis, în cadrul Summitului
29 octombrie - Ziua Autorității Electorale Permanente
La 29 octombrie este marcată, anual, Ziua Autorității Electorale Permanente. În 2003, la această dată, a fost adoptată, în Parlament, Legea de revizuire a Constituției României din 1991, care prevedea la art. 73 alin. (3) lit. a) că prin lege organică (Legea nr. 286/2003) se reglementează sistemul electoral și organizarea și funcționarea Autorității Elector
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 29 octombrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Mc. Anastasia Romana; Sf. Cuv. Avramie și Maria, nepoata sa Greco-catolice Sf. cuv. m. Anastasia Romana; Sf. cuv. Avramie Romano-catolice Ss. Narcis, patriarh de Ierusalim; Felician, m. Sfânta Cuvioasă Mucenică Anastasia Romana
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 29 octombrie
Este a 302-a zi a anului 2026. Au mai rămas 63 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 49 m și apune la 17 h 09 m. Luna răsare la 19 h 15 m și apune la 10 h 59 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Accidente feroviare produse în lume (cronologie 2024-2026)
Cel puțin 30 de persoane au murit în accidentul feroviar care a avut loc, la 28 octombrie 2026, în provincia spaniolă Toledo, la sud de Madrid, au declarat pentru EFE surse oficiale. Două trenuri de mare vi
FRAGMENT DE ISTORIE: A fost inaugurată, la New York, Statuia Libertății (28 octombrie 1886)
Realizată la Paris de sculptorul francez Frédéric Bartholdi, în colaborare cu Gustave Eiffel (care s-a ocupat de structura de oțel), acest monument impunător dedicat libertății, cunoscut sub numele de Statuia Libertății sau ''Lady Liberty'', cum îi mai spun americanii, a fost un dar din partea Franței cu ocazia centenarului independe
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 28 octombrie
Ortodoxe Sf. Ier. Iachint, mitropolitul Țării Românești; Sf. Cuv. Teofana Basarab; Sf. Mc. Terentie, soția sa, Neonila, și cei 7 fii; Sf. Ier. Firmilian, episcopul Cezareei Capadociei Greco-catolice Sf. m. Terențiu și Neonila; Sf. cuv. Ștefan Savaitul Romano-catolice S













