Peste 760.000 de elevi de 15 ani au susținut testele PISA la științe, matematică și lectură în 2025, în 91 de țări și economii, cu valoare reprezentativă pentru aproximativ 33 de milioane de tineri din aceste țări, conform unui comunicat al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Evaluarea PISA se face în funcție de trei domenii de competență școlară: științe, lectură și matematică.

Domeniul știință include cunoștințe de fizică, științe ale Pământului și spațiului, precum și elementele de bază ale metodelor și explicațiilor științifice. La acest domeniu clasamentul primelor zece țări sau economii este condus de Beijing/Shanghai și provinciile chineze Jiangsu și Zhejiang cu un scor de 597, urmate de Singapore (560), Macao (China, 541), Taipeiul chinez (540), Japonia (538), Estonia (527), Coreea de Sud (526), Marea Britanie (511), Canada (510) și respectiv Noua Zeelandă și Australia, la egalitate cu câte 509 puncte.

Media înregistrată în țările OCDE este de 482 de puncte.

Domeniul matematică implică 'formularea, utilizarea și interpretarea matematicii în contexte diferite' și a fost dominat de elevii din municipalitățile Beijing/Shanghai și provinciile Jiangsu și Zhejiang din China cu un scor de 612, fiind urmați de elevii din Singapore (563), Macao (China, 549), Taipeiul chinez (546), Japonia (525), Coreea de Sud și Hong Kong (522), Estonia (508), Elveția (499) și respectiv Marea Britanie (488).

În acest domeniu media punctelor în țările OCDE a fost de 463.

În ceea ce privește înțelegerea lecturii, tinerii au trebuit să își demonstreze capacitatea de a 'înțelege și utiliza texte scrise, dar și de a reflecta asupra conținutului lor și de a interacționa cu acesta'. Pe primele zece locuri s-au plasat elevii din Singapore cu un scor de 535, municipalitățile și provinciile chineze Beijing/Shanghai, Jiangsu și Zhejiang (527), Taipeiul chinez (508), Japonia (503), Coreea de Sud și Macao (501), Irlanda (500), Estonia (499), Noua Zeelandă (497) și respectiv Marea Britanie (494).

Aici media OCDE a fost de 461.

Conform rezultatelor se poate observa o scădere accentuată a performanței generale a țărilor OCDE, fiind înregistrate cele mai scăzute niveluri medii de performanță observate vreodată la aceste domenii. Cu toate acestea, au existat unele îmbunătățiri, așa cum este cazul țărilor OCDE Costa Rica, Republica Slovacă, Turcia și Marea Britanie care au înregistrat creșteri ale scorurilor la științe din 2022.

Scorurile generale la citire au înregistrat scăderi deosebit de abrupte în ultimii trei ani, inclusiv în ceea ce privește abilitățile care contează cel mai mult în era inteligenței artificiale: evaluarea informațiilor, stabilirea conexiunilor între mai multe surse și gândirea critică asupra conținutului. Cazurile de 'lectură grăbită' - în care elevii citesc repede, dar inexact - aproape s-au dublat, ajungând la 9% între 2018 și 2025.

De asemenea, conform comunicatului, 46% dintre elevii din țările OCDE folosesc chatbot-uri cu inteligență artificială săptămânal sau mai des pentru a-i ajuta să învețe, iar 28% dintre elevii din țările OCDE susțin că au colegi care sunt distrași de utilizarea dispozitivelor digitale în timpul majorității orelor de științe.

Rezultatele PISA dezvăluie o imagine inegală a performanței educaționale, rezultatele învățării stagnând în mare măsură sau continuând să scadă în multe țări. În științe, principalul obiectiv al PISA 2025, scorurile medii au scăzut modest în țările OCDE între 2015 și 2025, rămânând în general stabile în alte țări și economii.

La matematică, scorurile medii au scăzut cu 22 de puncte între 2015 și 2025 în țările OCDE, performanța scăzând și în rândul țărilor care nu sunt membre OCDE.

Cititul a înregistrat însă cea mai abruptă scădere, scorurile coborând cu 28 de puncte în țările OCDE și cu 16 puncte în alte țări și economii între 2015 și 2025.

De asemenea, datele PISA arată că elevii care utilizează AI-ul pentru sarcini școlare specifice, cum ar fi rezumarea textelor, redactarea sau efectuarea de cercetări, obțin scoruri mai mici la științe decât elevii care nu utilizează AI. În aceste scenarii, elevii care nu utilizează AI îi depășesc pe cei care o fac, în medie, cu aproximativ 20 de puncte - echivalentul unui întreg an de școală.

Cu toate acestea, utilizatorii săptămânali de AI în scopuri generale au rezultate de performanță similare cu cei ai non-utilizatorilor. Elevii care utilizează în mod regulat AI în scopuri generale și au oportunități de învățare la școală pentru a-și dezvolta abilitățile de alfabetizare în domeniul AI tind să aibă scoruri puțin mai mari la științe. Aceste oportunități sunt mai frecvente în rândul elevilor avantajați din punct de vedere socio-economic, mai notează raportul OCDE.

Un aspect pozitiv este legat de întărirea sentimentului de apartenență al elevilor la școală se îmbunătățește. Măsura în care elevii se simt incluși, acceptați și conectați la ceilalți este legată de rezultatele învățării. Conform PISA, sentimentul de apartenență al elevilor la școală s-a îmbunătățit din 2022. În 39 de sisteme educaționale, o pondere mai mare de elevi au raportat un sentiment ridicat de apartenență la școală. În medie, în țările OCDE, 76% dintre elevi au raportat că simt că aparțin școlii. Procentul a ajuns la 90% în Spania, urmată de Japonia. La celălalt capăt al scalei, 64% sau mai puțin au simțit că aparțin școlii în Danemarca, Polonia, Italia și Lituania. Fetele au raportat un sentiment de apartenență semnificativ mai slab decât băieții, iar elevii dezavantajați socio-economic raportează că simt că aparțin mai puțin decât colegii de clasă avantajați.

Testul PISA 2025 a introdus o nouă evaluare axată pe abilitățile de rezolvare a problemelor de calcul ale elevilor de 15 ani, examinând capacitatea acestora de a utiliza instrumente de modelare și programare, de a efectua experimente și de a construi, proiecta și dezvolta produse digitale. Deși nu există un prag formal de competență de bază pe această scală, Nivelul 3 marchează punctul în care elevii încep să demonstreze cunoștințe și abilități suficient de solide pentru a progresa rapid. Aproximativ două treimi dintre elevii din țările OCDE au obținut performanțe la Nivelul 3 sau mai sus, iar aproximativ un sfert au atins cele mai înalte două niveluri de competență (Nivelurile 5 sau 6). Elevii din Macao (China), Singapore și provinciile/municipalitățile chineze Beijing, Shanghai, Jiangsu și Zhejiang au avut cele mai mari scoruri medii (572, 563 și, respectiv, 560 de puncte medii). Scorul mediu în țările OCDE este de 500 de puncte.

Raportul OCDE atrage atenția că peste jumătate dintre elevi pot fi vulnerabili la dezinformare. Elevii trăiesc în medii în care informațiile din surse nesigure sunt abundente și este adesea dificil de distins de dovezile demne de încredere. În acest context, elevii trebuie să învețe când și cum să cântărească dovezile, să pună la îndoială afirmațiile intuitive și să judece fiabilitatea diferitelor tipuri de informații. În medie, în țările OCDE, mai puțin de jumătate dintre elevi (46%) au raportat atât verificarea credibilității surselor de informații, cât și acordarea unei încrederi mai mari dovezilor științifice decât bunului simț. Prin contrast, 37% au raportat verificarea surselor, dar se bazează pe bunul simț, în timp ce 11% au raportat că au încredere în dovezile științifice fără a verifica sursele. Alți 5% au raportat că nu verifică sursele și nici nu prioritizează dovezile științifice.

În concluzia raportului OCDE este semnalat faptul că tinerii au nevoie de mai mult decât de competențe academice solide pentru a fi pregătiți pentru provocările viitorului. Raportul subliniază, de asemenea, că elevii au mai multe șanse de succes atunci când simt un sentiment de apartenență, apreciază rolul școlii și învață în medii sigure și cu resurse suficiente. Relațiile puternice cu familiile și profesorii joacă, de asemenea, un rol esențial în susținerea atât a implicării, cât și a realizărilor. Luate împreună, aceste constatări subliniază necesitatea ca sistemele educaționale să adopte o abordare holistică a învățării, una care valorizează atât competența, cât și implicarea și care asigură că toți elevii au sprijinul, oportunitățile și resursele necesare pentru a-și atinge întregul potențial în școală și în afara ei.

Testele PISA (Programme for International Student Assessment) sunt evaluări internaționale standardizate, coordonate de OCDE, care măsoară competențele elevilor de 15 ani în matematică, lectură și științe cu obiectivul de a verifica dacă aceștia pot aplica cunoștințele acumulate la școală în situații reale din viața de zi cu zi, nu doar să memoreze informații.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Irina Giurgiu)