La câteva minute de mers pe jos de Independence Hall din Philadelphia, locul în care au fost dezbătute și proclamate idealurile fondatoare ale Statelor Unite, o altă parte a istoriei americane a devenit de curând 'un punct fierbinte', informează joi Reuters.

La President's House, una dintre primele reședințe utilizate de președinții George Washington și John Adams, o expoziție în aer liber analizează ceea ce Serviciul Parcurilor Naționale a descris drept 'paradoxul dintre sclavie și libertate'. Expoziția se concentrează asupra vieților persoanelor ținute în sclavie, inclusiv a lui Oney Judge, o femeie ținută în sclavie de George și Martha Washington, care a evadat în 1796 și a rămas liberă în pofida eforturilor depuse pentru a captura din nou.

În ianuarie 2026, Serviciul Parcurilor Naționale a îndepărtat panourile explicative referitoare la sclavie montate la fața locului, după ce președintele Donald Trump a emis anul trecut un ordin executiv prin care le-a cerut agențiilor federale și instituțiilor culturale americane să revizuiască și să modifice programele care, potrivit acestuia, ar promova 'o ideologie care creează diviziuni'.

Reprezentanții administrației americane susțin că aceste modificări restabilesc echilibrul în instituțiile care, potrivit lor, s-au concentrat prea mult pe nedreptățile din America, în timp ce criticii afirmă că modificările adoptate limitează discuțiile despre sclavie și rasă.

Măsura adoptată în Philadelphia a declanșat o bătălie în justiție, iar un judecător federal a dispus, în februarie, reinstalarea panourilor. Ulterior, o curte federală de apel a hotărât luna trecută că administrația Trump poate dezasambla și înlocui acea expoziție.

Alan Spears, directorul-senior al departamentului de resurse culturale din cadrul organizației non-profit National Parks Conservation Association, a declarat că implicațiile acestei controverse depășesc granițele orașului Philadelphia, ridicând întrebări cu privire la posibilitatea ca siturile istorice să ofere interpretări necenzurate. 'Când îndepărtați acele panouri, de fapt cenzurați, atenuați, cosmetizați și ștergeți istoria americană', a spus Alan Spears.

În contextul în care Statele Unite sărbătoresc 250 de ani de la înființare, dezbaterea privind incluziunea istorică a devenit parte a unei discuții naționale mai ample despre modul în care țara ar trebui să-și spună povestea: ca o celebrare a idealurilor fondatoare și a realizărilor naționale sau ca o reflecție mai nuanțată, care include sclavia, deposedarea populației indigene, imigrația, excluziunea și luptele grupurilor marginalizate pentru a-și asigura drepturile promise în documentele fondatoare ale națiunii americane.

Muzee, situri istorice, parcuri și instituții culturale din întreaga țară au petrecut ani întregi pregătind evenimente menite să atragă milioane de vizitatori cu ocazia acestei aniversări speciale. Însă planurile lor s-au împotmolit într-o dispută mai amplă privind memoria istorică, patriotismul și puterea politică.

În Florida, Arhivele și Biblioteca Muzeului Național Stonewall, una dintre cele mai importante arhive LGBTQ+ din Statele Unite, se confruntă cu presiuni proprii.

Președintele acelei instituții, Robert Kesten, a declarat că pierderile de finanțare ar putea limita eforturile de conservare și diseminare a documentelor istorice, pe măsură ce donatori corporativi și privați devin tot mai precauți în ceea ce privește sprijinirea organizațiilor pe care ei le consideră controversate din punct de vedere politic. Muzeul se așteaptă să piardă între 70.000 și 90.000 de dolari din subvențiile districtuale până la sfârșitul anului în curs. Robert Kesten a atribuit aceste reduceri oficialilor republicani din Florida, despre care a declarat că s-au opus incluziunii comunității LGBTQ+.

'Este o sumă uriașă de bani pe care o organizație precum a noastră va trebui să o suplinească', a spus el.

Expoziția actuală a muzeului îl are în centrul ei pe baronul Friedrich von Steuben, ofițerul militar prusac care a contribuit la transformarea Armatei Continentale a lui George Washington în timpul Războiului de Independență. Istoricii au dezbătut problema orientării sale sexuale, iar unii cercetători și activiști LGBTQ+ îl menționează ca pe o posibilă personalitate gay proeminentă în procesul de creare a națiunii americane. Robert Kesten a declarat că istoria Statelor Unite s-a concentrat într-un mod disproporționat asupra poveștilor bărbaților albi, creștini și heterosexuali. 'Iar dacă ești altfel, atunci ești de prisos', a adăugat el.

Istorici, directori de muzee și susținători ai culturii au declarat pentru Reuters că recenta inițiativă federală riscă să restrângă gama de povești pe care muzeele și siturile istorice le pot prezenta. Lupta ideologică se desfășoară chiar în timp ce muzeele care oferă relatări mai cuprinzătoare ale istoriei americane rămân atracții majore. Anul trecut, Muzeul Național de Istorie și Cultură Afro-Americană din rețeaua Smithsonian din Washington D.C. a atras 1,4 milioane de vizitatori, iar Muzeul Național al Amerindienilor a atras peste 620.000 de vizitatori.

Institutul Smithsonian nu a răspuns deocamdată solicitării de a preciza dacă muzeele sale au modificat expozițiile sau activitatea curatorială pentru a se conforma ordinului emis de președintele Donald Trump, intitulat 'Restabilirea adevărului și a bunului simț în istoria americană'.

Muzeul Național de Istorie și Cultură Afro-Americană a anunțat că programul său pentru cea de-a 250-a aniversare a Statelor Unite 'va explora eforturile națiunii de a realiza o uniune mai perfectă'.

'Istoria înseamnă să ne amintim întreaga amploare a trecutului, indiferent dacă acesta susține sau subminează un obiectiv politic', a declarat Ibram X. Kendi, profesor de istorie la Universitatea Howard.

Între timp, noile cerințe care vizează depunerea cererilor pentru subvențiile federale destinate muzeelor de istorie și cultură afro-americane i-au determinat pe mulți să renunțe la depunerea formularelor, potrivit lui John Dichtl, președintele și CEO-ul Asociației Americane pentru Istorie Statală și Locală, ceea ce ar putea să plaseze unele muzee de mare tradiție într-o situație financiară incertă.

Institutul de Servicii pentru Muzee și Biblioteci, o mică agenție federală care distribuie subvențiile, acceptă în prezent proiecte care 'promovează în rândul tuturor generațiilor o mai mare apreciere... prin narațiuni înălțătoare și pozitive despre experiența noastră americană comună'.

'Te face să te întrebi ce anume a fost dat la o parte pentru a face loc acestui lucru', a declarat John Dichtl. Institutul de Servicii pentru Muzee și Biblioteci, contactat de Reuters, nu a făcut declarații pe această temă.

Reacţia administraţiei

Reprezentanții administrației americane au respins acuzațiile de 'ștergere a istoriei', afirmând că scopul nu este acela de a elimina capitolele dificile din istoria americană, ci de a pune din nou un accent mai mare pe idealurile fondatoare ale națiunii, inclusiv pe libertatea religioasă și libertatea de exprimare.

Inițiativa 'Freedom 250', susținută de Casa Albă, a promovat educația patriotică și programele publice legate de înființarea națiunii americane, prin intermediul unei organizații de tip 'parteneriat public-privat'.

'Camioanele Libertății' - muzee mobile amenajate în camioane cu remorcă - au străbătut țara cu expoziții dedicate Declarației de Independență, lui George Washington și Războiului de Independență, abordând doar în mod limitat tema sclaviei și a experiențelor minorităților din perioada fondării națiunii americane.

'Rolul nostru este să integrăm diferite inițiative, pentru ca americanii să poată celebra printr-o experiență unitară', a declarat Keith Krach, directorul general al inițiativei 'Freedom 250', într-un interviu acordat pentru Reuters în luna mai.

Clifford Murphy, directorul Centrului Smithsonian pentru Folclor și Patrimoniu Cultural, a declarat că activitatea instituției sale în legătură cu cea de-a 250-a aniversare a țării se bazează pe prezentarea istoriei americane atât ca 'o sărbătoare', cât și ca 'o reflecție', chiar și în contextul unor dezbateri mai ample privind ștergerea istorică.

Pentru mulți istorici și academicieni, preocupările lor sunt legate nu de celebrarea epocii de fondare a națiunii americane, ci de aspectele pe care ei consideră că au fost omise.

Kimberlé Crenshaw, profesoară de drept și cercetătoare care a contribuit la elaborarea teoriei critice a rasei, a afirmat că instituțiile publice riscă să încurajeze celebrarea, minimizând în același timp prejudiciile cauzate de politicile și sistemele care au contribuit la formarea națiunii americane.

'Dacă instituțiile noastre principale nu vor aborda în mod critic trecutul nostru, atunci trebuie să întrebăm: Care este rolul vostru în această democrație?', a declarat Kimberlé Crenshaw.

˜Istoria întunecată''

Ann Burroughs, președinta Muzeului Național Japonez-American, a declarat că păstrarea istoriei dificile este esențială, subliniind că peste 120.000 de persoane de origine japoneză - 'majoritatea fiind cetățeni americani' - au fost încarcerate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ea a numit acele lagăre 'o parte foarte întunecată a istoriei americane' și a spus că muzeul pe care îl conduce nu și-a modificat programul în urma ordinului emis de Donald Trump și a refuzat de atunci să solicite subvenții federale.

'Aceasta (istoria japonezo-americană) spune povestea confruntării cu adevărul despre rasă și de ce este important pentru noi să ne opunem autoritarismului', a declarat ea.

În ceea ce privește comunitățile indigene, susținătorii afirmă că istoria lor a fost mult timp marginalizată în sălile de clasă americane și în memoria publică, fiind adeseori redusă la câteva mențiuni în manualele școlare cu ocazia Zilei Recunoștinței (Thanksgiving).

'Aceasta fost un șir neîntrerupt de eșecuri, dar cu atât mai mult acum', a declarat Joshua Arce, președintele organizației non-profit Partnership With Native Americans. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Adrian Dãdârlat)

Sursa foto: nps.gov