Muzicianul sud-african Abdullah Ibrahim, un pianist și compozitor de jazz renumit pe plan internațional, a murit luni la vârsta de 91 de ani în Germania, a anunțat familia sa într-un comunicat de presă, informează AFP.

Născut în 1934, el a debutat ca muzician profesionist la 15 ani, înainte să fie remarcat în 1963 într-un club din orașul elvețian Zurich de celebrul pianist de jazz american Duke Ellington, alături de care a susținut ulterior concerte la New York, în Statele Unite.

Abdullah Ibrahim, care a înregistrat peste 70 de albume, 's-a stins din viață împăcat, înconjurat de familia sa în Germania, după o scurtă boală', a precizat familia sa în comunicatul de presă publicat luni.

În luna martie, a susținut un ultim recital în fața publicului sud-african cu prilejul festivalului internațional de jazz din Cape Town, orașul său natal.

Metis din Cape Town, potrivit unei clasificări a regimului segregaționist care l-a forțat să trăiască în Europa și în Statele Unite timp de mai multe decenii, Abdullah Ibrahim se distingea pe scenă prin simplitatea stilului său muzical și prin liniile melodice curate.

A părăsit Africa de Sud în 1962, anul când Nelson Mandela (1918-2013), liderul mișcării contra apartheid, este arestat și apoi condamnat la închisoare pe viață. Abdullah Ibrahim a păstrat însă o legătură puternică cu țara de origine prin intermediul muzicii.

Pe numele său adevărat Adolph Johannes Brand, muzicianul început lecțiile de pian de la șapte ani sub influența mamei lui, pianistă la biserică, dar și la proiecțiile de filme mute.

Debutează ca muzician profesionist la 15 ani alături de formații cunoscute de swing după care își înființează propria trupă, Dollar Brand Trio, pe când avea 24 de ani.

În 1959, se alătură septetului The Jazz Epistles, din care face parte și trompetistul Hugh Masekela (1939-2018), și înregistrează primul album al unui grup sud-african de culoare.

În anii 1960, jazzul devine un simbol al rezistenței în fața apartheidului datorită diversității trupelor și publicului, însă guvernul nu vede asta cu ochi buni.

Ibrahim și viitoarea sa soție, cântăreața Sathima Bea Benjamin, semnează un contract pentru a cânta într-un club din Zurich, Elveția. Aici sud-africanul este descoperit, în 1963, de pianistul de jazz american Duke Ellington (1899-1974) care este atât de impresionat, încât îl duce la o ședință de înregistrare la Paris.

După ce se instalează la New York, cântă alături de orchestra ''Duke'', studiază compoziția la prestigioasa Juilliard School of Music și cunoaște alți muzicieni de jazz.

Trei ani mai târziu, se în toarce în Cape Town, se convertește la Islam și își ia numele Abdullah Ibrahim.

În 1974, înregistrează melodia ''Mannenberg'', de la numele unui cartier unde erau autoritățile strămutau persoanele de culoare pentru a crea cartiere ale albilor în Cape Town. Un succes instantaneu, compoziția a devenit un imn al luptei împotriva apartheidului, precum și imnul oficial al revoltelor din Soweto din 1976.

Cei doi soți se întorc la New York alături de cei doi copii. Vor reveni în Africa de Sud abia după eliberarea lui Nelson Mandela, la finalul unei sentințe de 27 de ani de închisoare și muncă silnică.

Abdullah Ibrahim a cântat la ceremonia de învestitură a lui Mandela, primul președinte de culoare al Africii de Sud, în 1994. A înființat o școală de jazz în Africa de Sud, dar și-a continuat apoi cariera internațională.

După ce a înregistrat peste 70 de albume, afirma în 2024 că nu a avut niciodată drept obiectiv să devină celebru. Compozițiile sale vorbesc despre ''lucrurile pe care le cunoaște cel mai bine'', așa cum i-a recomandat un profesor din liceu: ''Familia mea, prietenii mei, locurile unde am crescut.''

Muzica lui vrea să fie ''sinceră, să împărtășească'', mărturisea el în 2021. ''Nu există trecut, nici viitor, doar momentul prezent, în care invităm ascultătorul să se scufunde''.

''Moștenirea sa este similară celei a lui Duke Ellington în sensul că a exercitat o influență considerabilă atât ca pianist, cât și ca compozitor'', precizează cercetătoarea și muzicologa sud-africană Christine Lucia. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, Simona Tatu, editor online: Anda Badea)