Simplii escroci sau o rețea infracțională organizată care acționează în numele Rusiei? Șapte georgieni sunt judecați la Paris începând de marți pentru furtul din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon a unor manuscrise ale mai multor scriitori ruși, printre care și poetul și romancierul din secolul al XIX-lea Aleksandr Pușkin, scrie marți AFP.

Timp de patru zile, inculpații vor fi audiați de un tribunal penal pentru asociere în scopul comiterii de infracțiuni și, în cazul unor dintre ei, pentru furtul unui bun cultural expus. Aceștia riscă până la zece ani de închisoare.

Doi dintre ei fac obiectul unui mandat de arestare și vor lipsi așadar de la proces.

Alți doi au fost deja condamnați și încarcerați în străinătate, dar au fost extrădați temporar în Franța pentru a putea fi judecați: Mikheil Z., de 50 de ani, condamnat în Lituania la o pedeapsă de trei ani și patru luni de închisoare pentru furtul în grup organizat al unor publicații din secolul al XIX-lea; și Beqa T., de 49 de ani, condamnat la trei ani și șase luni de închisoare în Estonia.

Întrucât fapte similare celor săvârșite de persoanele care vor fi judecate la Paris au avut loc în circa 10 țări europene, judecătorii francezi suspectează că acuzații fac parte dintr-o ''rețea infracțională organizată'', potrivit unor elemente din anchetă, la care a avut acces AFP.

În fața acestui fenomen care a afectat de asemenea Polonia, Germania. Elveția, dar și Republica Cehă, a fost formată o echipă comună de anchetă sub egida Europol și Eurojust, care a dus la arestarea mai multor persoane implicate în aprilie 2024.

În Franța, furturile au avut loc în decursul anului 2023, la Biblioteca Diderot a Ecole normale supérieure din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței (BNF) și la Biblioteca universitară de limbi și civilizații (BULAC) din Paris.

Potrivit anchetatorilor, acționau două echipe distincte, dar cu care inculpații aveau legături familiale sau amicale.

Facsimile

Aceștia mergeau în biblioteci pentru a consulta opere rare și prețioase. La fața locului, le fotografiau și le măsurau, apoi reveneau pentru a le înlocui cu facsimile aproape nedetectabile, unele dintre ele reproducând până și petele maronii care marchează trecerea timpului pe exemplarele originale.

Astfel, Mikheil Z. s-a prezentat de 40 de ori, între martie și octombrie 2023, la BNF pentru a cere consultarea unor manuscrise, în special ale creațiilor lui Aleksandr Pușkin, autor foarte apreciat în Rusia, susținând că face cercetări asupra democrației în literatura rusă din secolul al XIX-lea. În noiembrie, biblioteca a constatat că nouă opere au fost înlocuite cu facsimile. Prejudiciul este estimat la 650.000 de euro.

În fața anchetatorilor, acesta a recunoscut că a furat cărți, dar a negat că ar fi acționat împreună cu alți inculpați, explicând că a fost motivat de dorința de a face bani și că a vândut cărțile unui oarecare ''Maxim'' în Rusia.

În iunie 2024, o vânzare la licitație a fost organizată de casa Litfond, în catalogul căreia figura cea de-a doua ediție a ''Prizonierului din Caucaz'', de Pușkin, care corespundea unui exemplar subtilizat de la BNF. Casa de licitații a dat asigurări autorităților franceze că dispune de documente de achiziție a cărții de la proprietarul din Rusia în 2014/2015.

Din punctul de vedere al judecătorilor, umbra Moscovei, în contextul războiului din Ucraina, ar putea plana asupra acestor furturi, ceea ce ar putea însemna o dorință de a readuce patrimoniul cultural rus înapoi în țară.

Până în prezent, niciuna dintre operele furate nu a fost găsită.

''Acest caz puțin obișnuit afectează memoria noastră culturală colectivă'', a comentat pentru AFP Alexandre de Konn, avocatul BNF, parte civilă în acest dosar.

Acesta din urmă ''rămâne fidel misiunii sale: să continuăm să deschidem acest patrimoniu publicului, consolidând în mod constant protecția'', a adăugat el, subliniind că instituția gândește ''în secole''. ''Nu-și pierde speranța că va găsi aceste cărți''. AGERPRES/(AS-redactor: Simona Tatu, editor online: Simona Aruştei)