Filmul 'Moulin', o relatare sfâșietoare despre ultimele zile din viața unui erou al Rezistenței franceze din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, descrie perioada întunecată a Ocupației naziste din Franța pentru a reaminti fiecărui spectator 'prețul care trebuie plătit pentru libertate', a declarat regizorul acestui lungmetraj, cineastul maghiar Laszlo Nemes, pentru AFP.

'Am crescut într-o țară totalitară în anii '80, unde libertatea nu era un fapt garantat', a declarat acest cineast de 49 de ani, care era interesat de multă vreme de povestea eroului Jean Moulin, decedat pe 8 iulie 1943 după ce a fost torturat de Gestapoul din Lyon, condus de Klaus Barbie.

'Ceea ce putem face urmărind povestea lui Jean Moulin este să măsurăm prețul libertății, al cărei sens l-am pierdut, din păcate, în Occident', a adăugat Laszlo Nemes, care este familiarizat cu istoria Franței, unde a trăit și a studiat.

Îndepărtându-se de filmul biografic clasic, lungmetrajul său 'Moulin', care concurează pentru trofeul Palme d'Or, prezintă câteva zile din 1943 în timpul cărora Jean Moulin (interpretat de actorul francez Gilles Lellouche), revenind de la Londra, se deplasează la Lyon pentru a încerca să unească facțiunile rivale din Rezistența franceză.

'În acel moment, el este izolat și se simte abandonat', a explicat cineastul Laszlo Nemes, care s-a declarat emoționat 'să vadă cât de des marile voci umaniste ajung atât de singure la un moment dat'.

Jean Moulin a fost arestat atunci de Gestapo, iar filmul se concentrează pe confruntarea lui cu Klaus Barbie (jucat de actorul german Lars Eidinger), care îl torturează pentru a îl forța să îi trădeze pe liderii din rețeaua Rezistenței franceze. Însă Jean Moulin nu i-a spus niciodată numele acestora.

Laszlo Nemes recunoaște că a făcut din cele două personaje întruchipări ale 'măsurii binelui și tentației răului'.

'Sunt două forțe care coexistă în noi înșine și, dacă nu acceptăm și întunericul care există în civilizațiile umane, riscăm să cedăm în fața lui', a subliniat regizorul, care a explorat deja profunzimile spiritului uman în 'Son of Saul', un film despre calvarul unui evreu maghiar care ajunge prizonier la Auschwitz.

Prin intermediul filmului său 'Moulin', el spune că a dorit să evidențieze o personalitate a Rezistenței franceze, adeseori eclipsată de Charles de Gaulle, militarul care a devenit mai târziu șeful Guvernului francez, apoi președintele țării. 'Jean Moulin rămâne o figură relativ abstractă, deoarece există, fără îndoială, o anumită dificultate în a face față sacrificiului pe care el l-a făcut'.

'Ce poate face ființa umană?'

Prin intermediul destinului acestui erou francez pot fi puse 'întrebări antropologice majore', a adăugat cineastul maghiar.

'Ce poate face ființa umană? Cred că avem o gamă foarte variată de acțiuni și de căi posibile, iar Istoria poartă în ea toate posibilitățile. De la cea mai bună până la cea mai rea', a spus el.

Ascensiunea democrațiilor iliberale și a extremei drepte îl îngrijorează pe Laszlo Nemes, deși recenta înfrângere electorală suferită de Viktor Orban în țara sa natală poate fi privită ca un motiv de speranță.

'Este ca și cum Ungaria ar fi rupt o vrajă malefică și a redevenit o comunitate națională', a declarat cineastul, care își pune însă întrebări despre dimensiunea acestei renașteri democratice.

'Când o oligarhie guvernează, când vrea să ne ducă spre haos, spre corupție, spre rău într-un anumit fel, spre pervertirea sinelui, oare mai putem să ieșim din asta cu toții împreună?', se întreabă el.

Laszlo Nemes nu are nici un răspuns definitiv la această întrebare, nici certitudini, dar știe ceea ce el și alți regizori ca el pot să facă: 'Să rezistăm în fața uniformizării cinematografiei'.

Cea de-a 79-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes se desfășoară în perioada 12-23 mai. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Ady Ivaşcu)