Scenografia competiției muzicale Eurovision de anul acesta s-a inspirat din opera vieneză și din cultura austriacă, aducând în scenă fragmente dintr-o operă de Mozart și peste 3.000 de lumini și lasere care ilustrează universuri vizuale diferite pentru fiecare din cele 35 de melodii interpretate pe scena Stadthalle din Viena, informează miercuri AFP.

Scenografii s-au inspirat îndeosebi din bogata istorie culturală a Vienei, dar și din universul de creație al unor artiști precum pictorul Gustav Klimt pentru această ediție din 2026 a celui mai mare eveniment muzical televizat în direct din lume, a cărui finală urmează să aibă loc sâmbătă.

Eurovisionul este recunoscut pentru scenografiile sale spectaculoase și câteodată extravagante, dar la ediția de anul acesta, în loc să mizeze pe exces și pe supraîncărcare în ceea ce privește decorurile și ambianța, obiectivul a fost de a crea ''o atmosferă vieneză și austriacă'', a explicat pentru presă scenograful Florian Wieder.

''Anul acesta avem o abordare foarte teatrală, apropiată de operă, pentru a oferi (Eurovisionului) un caracter unic și diferit'', a adăugat el.

''Este în același timp foarte tradițional, dar și foarte modern''.

Între prestațiile concurenților, spectatorii ascultă fragmente din ''Flautul fermecat'', o operă de Wolfgang Amadeus Mozart creată în 1791, precum și sunetele unei orchestre care își acordează instrumentele înainte de intrarea în scenă a artiștilor.

Estetica decorului se inspiră de asemenea din curentul artistic Secesiunea vieneză, care a reînnoit elanul artistic în Austria la finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, îndeosebi prin intermediul pictorului Gustav Klimt.

''La acea vreme, a existat un fel de renaștere creatoare. Și este exact ceea ce noi căutăm'', a adăugat Wieder, care a conceput scenografia Eurovisionului pentru zece ediții. A creat de asemenea scenografii pentru spectacolele unor artiști precum U2, Ed Sheeran, Beyoncé și Robbie Williams.

Efecte speciale și sobrietate

Artiști reprezentând 35 de țări vor urca pe scenă cu prilejul celor două semifinale, prima dintre ele având loc marți seară, iar cea de-a doua fiind programată pentru joi, înaintea finalei de sâmbătă. Fiecare dintre artiști speră să atragă milioane de telespectatori în doar trei minute.

''Încercăm să creăm mii de universuri diferite pentru fiecare dintre prestații'', a explicat designerul de lumini Tim Routledge.

Eurovision 2026 dispune de 200 de mașini de efecte speciale, cum ar fi flăcări, nori, fum, lumânări pirotehnice și focuri de artificii multicolore roz, violet, galbene și aurii.

Spectacolul este filmat în direct de 28 de camere de luat vederi. Potrivit lui Routledge, noile camere utilizate anul acesta oferă spectacolului difuzat la televiziune un stil cinematografic inedit.

''Din punctul meu de vedere, spectacolele mai sobre impresionează mai mult... așa că spectacole mai sobre... în comparație cu spectacole cu 3.500 de proiectoare'', a adăugat el.

''Mai puțin ostentative''

La ediția din 2025 a Eurovision, găzduită de orașul Basel în Elveția și care a atras 166 de milioane de telespectatori, Austria a câștigat grație cântărețului JJ, care a cântat într-un decor complet monocrom.

''Nimeni nu vrea culoare anul acesta'', a subliniat Routledge.

În afara Marii Britanii și San Marino, ''toată lumea a optat pentru culori sobre sau pale, alb cald sau alb rece''.

Potrivit lui Routledge, ''se pare că există multă angoasă și emoție în muzică anul acesta. Sunt poate mai puține cântece antrenante și vesele decât în alți ani''.

''Este poate o tendință în rândul creativilor, oamenii caută lucruri mai autentice, mai puțin ostentative și mai puțin stridente, doresc ceva puțin mai teatral'', a spus el.

Tim Routledge a subliniat că echipa lui încearcă în permanență să îmbunătățească spectacolul, răspunzând în același timp noilor solicitări ale țărilor participante.

''Este o chestiune de precizie pentru fiecare cadru''.

''Vom continua așadar să ne perfecționăm, corectăm și reajustăm până sâmbătă seară'', a subliniat el. AGERPRES/(AS-redactor: Simona Tatu, editor online: Ady Ivaşcu)