Întrebările legate de siguranța de la Luvru au fost 'plasate în plan secund' în ultimii ani, a denunțat miercuri o comisie parlamentară pentru securizarea muzeelor din Franța, după spectaculosul jaf căruia i-a fost victimă în 2025, chiar în centrul Parisului, unul dintre cele mai prestigioase muzee din lume, relatează AFP.

Această comisie s-a constituit la începutul lunii decembrie după jaful spectaculos din 19 octombrie 2025, în urma căruia opt bijuterii din Coroana Franței, cu o valoare estimată la 88 de milioane de euro, au fost furate în plină zi.

Cei patru hoți prezumtivi au fost arestați.

'Jaful secolului', așa cum a fost el denumit în presa franceză, a scos la iveală importante breșe de securitate ale Muzeului Luvru, care primește 9 milioane de vizitatori anual, afectat recent și de o escrocherie cu bilete, estimată la peste 10 milioane de euro.

Miercuri, un paznic al muzeului a fost inculpat și plasat sub control judiciar în acel dosar de escrocherie, a precizat Parchetul din Paris, ridicând la 10 - inclusiv trei paznici - numărul persoanelor inculpate. Una dintre acestea a fost plasată în arest preventiv.

Lucrările comisiei franceze au dus la aproximativ 30 de audieri și mese rotunde, în timpul cărora au fost audiate peste 100 de persoane, precum și la deplasări în Franța și străinătate, înainte de publicarea raportului, care a putut fi consultat de AFP.

'Întârziere'

'Breșele în materie de siguranță și securitate' erau 'cunoscute' datorită unei serii de rapoarte care au evidențiat 'învechirea' dispozitivelor de siguranță, mai ales două audituri, unul din 2017, iar celălalt, realizat de bijutierul Van Cleef & Arpels, datând din 2019, reamintește raportorul acelui document, deputatul Alexis Corbiere, membru al grupului ecologist din Adunarea Națională.

Or, aceste subiecte au părut că au fost 'retrogradate în plan secund, în urma obiectivelor de influență și prestigiu, care au fost ridicate la rang de priorități', a scris el.

Aceeași constatare a fost făcută și de Curtea de Conturi: această instituție ce are misiunea de a veghea asupra utilizării banului public a concluzionat la începutul lunii noiembrie că Muzeul Luvru 'a privilegiat operațiunile vizibile și atractive' în detrimentul siguranței.

O anchetă administrativă lansată după jaful din 19 octombrie a arătat și ea o problemă majoră privind implementarea auditurilor de securitate, mai ales 'o subestimare cronică' a riscurilor.

Chestiunile de securitate 'nu au fost prioritatea fostei conduceri a Muzeului Luvru, deși ea neagă acest lucru', a continuat Alexis Corbiere, referindu-se la fosta directoare a instituției, Laurence Des Cars, numită în 2021 și căreia i-a succedat în funcție Christophe Leribault la sfârșitul lunii februarie 2026.

El a criticat, de asemenea, 'absența controlului tutelei', adică a Ministerului Culturii, 'cu privire la alegerile făcute de conducere'.

Această lacună decurge din faptul că directorii muzeului, la fel ca cei ai altor instituții, sunt numiți prin decret de biroul prezidențial de la Palatul Elysée, a explicat Alexis Corbiere.

'Act princiar'

De aici rezultă principala sa recomandare: revizuirea procedurii numirii directorilor, astfel încât aceștia să fie aleși în mod transparent de consiliul de administrație al instituției, în care se află, printre alții, diverși parlamentari. Acest lucru ar permite ieșirea din logica 'actului princiar' prezidențial, a insistat el.

Printre celelalte recomandări, care au obiectivul mai larg de a remedia 'disfuncționalitățile' din toate muzeele, figurează creșterea mijloacelor din fondul de siguranță, creat după acel jaf, pentru a contribui la implementarea normelor dispozitivelor de siguranță ale muzeelor. Acel fond este înzestrat în prezent cu 30 de milioane de euro.

Mai multe angajări de titulari printre agenții de siguranță, faptul 'de a se evita recurgerea la agenți contractuali' și 'ameliorarea atractivității' acestor meserii 'printr-o revalorizare salarială' sunt, de asemenea, unele dintre celelalte soluții formulate.

În acest context, deputatul francez pune sub semnul întrebării 'pertinența' planului 'Louvre Nouvelle Renaissance', anunțat în 2025 de președintele Emmanuel Macron, care prevede în special renovarea clădirii existente și amenajarea unui nou spațiu expozițional pentru tabloul 'Mona Lisa'.

'Anunțul prezidențial despre un muzeu Luvru care să poată să primească 12 milioane sau chiar 15 milioane de vizitatori pe an odată ce lucrările vor fi finalizate' nu pare de înțeles, având în vedere suprafrecventarea clădirii, precum și condițiile de lucru ale angajaților', a denunțat același deputat francez ecologist. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Irina Giurgiu)