Reprezentanți ai unor agenții naționale de presă din Europa au discutat miercuri, în cadrul Forumului Economic de la Delphi, despre presiunea tot mai mare exercitată asupra jurnalismului de viteza de circulație a informațiilor, de rețelele sociale și de schimbările în consumul media al publicului tânăr. Dezbaterea din cadrul sesiunii intitulate 'Încredere și acuratețe într-un peisaj media în continuă schimbare' a evidențiat că agențiile de presă se află într-un proces accelerat de adaptare, în care colaborarea, transparența și apropierea de publicul tânăr devin esențiale pentru menținerea încrederii în jurnalism.

Directorul general al AGERPRES, Claudia Nicolae, membru în boardul EANA, a vorbit despre transformările profunde prin care trece presa și nevoia ca agențiile de știri să își regândească modul în care ajung la publicul lor. În opinia sa, problema centrală nu mai este accesul la informație, ci relevanța ei pentru noile generații, pentru care știrile nu mai sunt atractive în forma lor tradițională.

Ea a explicat că agenția deține o amplă arhivă fotografică, de aproximativ cinci milioane de fotografii - pe film și sticlă -, începând cu anul 1927. Pentru a aduce fotografia mai aproape de tânăra generație a fost dezvoltat un proiect prin care imagini de arhivă au fost transformate în NFT-uri (non-fungible token) și scoase pe piață pentru a testa interesul publicului.

''Rezultatele au fost imediate: în 15 minute au fost vândute 35 de fotografii de arhivă, inclusiv imagini de la concertul lui Michael Jackson de la București și din perioada comunismului, conținut considerat necunoscut pentru publicul tânăr. Acest exercițiu a demonstrat un lucru esențial: tinerii sunt interesați de conținut, însă acesta trebuie adus în mediul în care aceștia sunt deja prezenți. Este responsabilitatea noastră. Nu putem aștepta tinerii să vină pe site-urile noastre. Trebuie să mergem noi acolo unde ei sunt deja. Agențiile de presă au și o responsabilitate educațională, nu doar informativă, în formarea unei generații capabile să distingă între informația verificată și conținutul manipulativ'', a detaliat directorul general al AGERPRES.

De asemenea, Claudia Nicolae a vorbit despre echilibrul dificil dintre rapiditate și acuratețe, explicând că instituția operează cu proceduri stricte de verificare și corectare, inclusiv marcarea transparentă a greșelilor atunci când acestea apar. ''Asumarea publică a erorilor contribuie, pe termen lung, la consolidarea încrederii'', a punctat ea.

Foto: (c) AGERPRES

În aceeași dezbatere, Andreas Frangos, președintele Consiliului de Administrație al Cyprus News Agency (CNA), a subliniat că răspândirea informațiilor în societățile mici este adesea mai rapidă și mai dificil de controlat, din cauza rețelelor informale foarte puternice. În acest context, el a arătat că mesajele false pot circula rapid între canale private de comunicare, rețele sociale și spațiul public.

În opinia sa, instrumente precum Digital Services Act și Media Freedom Act ale UE merg în direcția corectă, deoarece vizează algoritmii și mecanismele de amplificare a conținutului, fără a interveni în libertatea editorială. El a subliniat că libertatea presei este non-negociabilă, însă a atras atenția că actualul model al platformelor digitale, în care conținutul viral este adesea amplificat indiferent de veridicitate, ridică probleme serioase.

Yusuf Özhan, vicepreședinte și redactor-șef al agenției turce de presă Anadolu Ajansi, a respins ideea că acuzațiile de părtinire ar reprezenta o anomalie în activitatea jurnalistică, afirmând că acestea sunt frecvente și, într-o anumită măsură, inevitabile atunci când sunt relatate fapte care nu sunt convenabile tuturor părților implicate.

El a subliniat că jurnalismul este o activitate realizată de oameni, iar acest lucru implică atât experiență, cât și erori sau ajustări de parcurs. Özhan a precizat că, în multe cazuri, ceea ce ulterior poate părea o eroare sau o lipsă de echilibru este, de fapt, rezultatul lipsei unor informații disponibile la momentul publicării sau al apariției ulterioare a unor elemente noi care schimbă contextul. Prin urmare, actualizarea continuă a conținutului este o parte firească a jurnalismului modern, în special în contextul informațional accelerat de astăzi, unde știrile evoluează constant. În acest sens, a afirmat că asumarea responsabilității și transparența în corectarea erorilor sunt elemente esențiale pentru menținerea credibilității unei agenții de presă.

Dezbaterea a fost moderată de Aria Agatsa, președinta ANA-MPA din Grecia.

Forumul economic de la Delphi, ajuns la cea de-a XI-a ediție, se desfășoară până sâmbătă, reunind reprezentanți din 70 de țări. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)