Un copil este răpit. Cine este vinovatul dintre locatarii unei vile de pe Coasta de Azur? În noul său roman, 'Le crime du paradis', Guillaume Musso, autorul care vinde cele mai multe cărți în Franța, se joacă cu codurile romanelor polițiste ale Agathei Christie.

'Scriu romanele pe care mi-ar plăcea să le lecturez ca cititor', a explicat Guillaume Musso înainte de lansarea a celui de-al 23-lea roman al său, la data de 3 martie.

'Și, pentru mine, calitatea principală a unei cărți este aceea de a te purta într-o altă lume, de a evada din realitatea cotidiană, mai ales atunci când această realitate este destul de apăsătoare, cum se întâmplă în acest moment', a adăugat el într-un interviu acordat AFP.

Guillaume Musso speră că această magie va funcționa și în cazul romanului 'Le crime du paradis', cu un tiraj de 450.000 de exemplare, unul dintre cele mai importante ale anului în Franța.

Scriitorul în vârstă de 51 de ani este, de două decenii, autorul cu cele mai multe cărți vândute în Franța, potrivit editurii care îl publică, Calmann-Levy, pe baza datelor institutului GfK. Traduse în 47 de limbi, romanele sale s-au vândut în total în 34 de milioane de exemplare.

Acest succes uluitor nu-l împiedică să 'rămână cu picioarele pe pământ'. 'Sunt personajul public Guillaume Musso o lună pe an sau o dată la doi ani, când lansez un roman. În restul timpului, sunt tatăl celor doi copii ai mei și lucrez', a spus autorul.

'Am nevoie să scriu mult. Este atât o plăcere, cât și o suferință', deoarece 'trebuie să te pui într-o stare de vulnerabilitate' pentru a intra în universul unui roman, a mărturisit el.

Cu romanul 'Le crime du paradis', Guillaume Musso și-a propus să scrie o carte 'whodunit', un gen literar bazat pe expresia englezească ''who has done it' (cine a făcut-o?), pentru a descrie un roman axat pe rezolvarea unei enigme.

'Îmi place acest aspect ludic, ideea de a implica cititorul în căutarea făptașului, ca în jocul 'Cluedo'', a explicat autorul.

Și, pentru a realiza acest lucru, el a ales să o pună în scenă pe specialista genului, Agatha Christie, în rolul Agathei Harding, o tânără scriitoare plină de viață, invitată să petreacă un sejur într-o vilă luxoasă de către un cuplu american fermecător, familia Livingstone. Chiar atunci, fiul lor de trei ani este răpit în toiul nopții.

Acțiunea are loc în 1928, iar Guillaume Musso a țesut numeroase referințe la acea epocă: răpirea, spre exemplu, este inspirată de cea a bebelușului celebrului aviator Charles Lindbergh, în 1932, considerată 'prima știre de senzație la nivel mondial'.

'Romanele bune nu sunt scrise cu intenții bune. Ele sunt scrise cu sudoare și litri de sânge', afirmă Agatha Harding la sfârșitul cărții, care se încheie cu o serie de răsturnări de situație.

Guillaume Musso a ținut să nu folosească cuvinte care nu existau în 1928 și să încetinească oarecum ritmul anchetei. 'A scrie un roman polițist fără telefon mobil este o adevărată gură de aer proaspăt. Anchetatorii de astăzi sunt tipi aflați în spatele unui ecran și asta nu-i deloc romanesc', a recunoscut el.

'Mi-am dorit o anchetă de modă veche', precum cele ale Agathei Christie, 'o romancieră care m-a însoțit încă din adolescență', a spus Guillaume Musso. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Simona Aruştei)