Activitățile jurnalistice de verificare a informațiilor false care circulă pe Facebook le reduc viralitatea și influențează comportamentele utilizatorilor, arată un studiu publicat în decembrie de mai mulți cercetători de la Sciences Po și Universitatea din Liege, informează AFP.

Studiul, realizat pe durata unui an și jumătate în parteneriat cu serviciul de investigații digitale al AFP, le-a permis cercetătorilor să compare viralitatea postărilor supuse procesului de fact-checking cu evoluția unor postări similare, însă neverificate.

AFP, asemenea altor instituții media din lume, este remunerată de unele platforme tehnologice - cum ar fi Meta, compania-mamă a Facebook - în cadrul eforturilor de combatere a dezinformării.

După evaluarea de către jurnaliști, o postare eronată primește o etichetă care indică faptul că este falsă sau parțial falsă.

Potrivit rezultatelor studiului, o informație verificată și marcată drept falsă își reduce, în medie, viralitatea cu 8% pe rețeaua socială.

'Este un efect pozitiv, semnificativ din punct de vedere statistic', a subliniat pentru AFP cercetătoarea Julia Cagé, care a participat la studiu.

Potrivit economistei, efectul se datorează atât unei schimbări de comportament a utilizatorilor după această verificare, cât și modului de funcționare al rețelei sociale. Meta indică, într-adevăr, că 'reduce' vizibilitatea informațiilor false evaluate de fact-checkeri.

Cercetătoarea precizează, de asemenea, că media de 8% 'ascunde o eterogenitate considerabilă' a impactului verificării, care variază în funcție de mai mulți factori.

Astfel, viralitatea unei informații false scade mai puternic atunci când verificarea este realizată rapid.

Impactul fact-checking-ului diferă și în funcție de subiectele tratate. Studiul evidențiază un efect mai pronunțat atunci când informațiile false vizau războiul din Ucraina și un efect limitat în cazul subiectelor legate de sănătate sau de mediu.

În paralel, studiul arată că fact-checking-ul influențează comportamentul utilizatorilor.

'Pentru un utilizator obișnuit, faptul că a distribuit o informație falsă care va fi semnalată ca atare îi va reduce pe termen scurt utilizarea rețelelor sociale. Adică va distribui mai puține informații pe Facebook și, mai ales, va distribui mai puține informații false', a explicat Julia Cagé.

'Lupta împotriva dezinformării rămâne dificilă, însă este încurajator să constatăm că fact-checking-ul face o diferență reală, mai ales atunci când este rapid și identificat clar ca atare. Asta ne motivează să ne continuăm și să ne intensificăm munca', a declarat Nina Lamparski, redactor-șef adjunct al serviciului de investigații digitale din cadrul AFP.AGERPRES/ (AS - editor: Ana Alecu, editor online: Adrian Dădârlat)