'Cel mai mare sex-simbol al cinematografiei franceze', 'divă rebelă', dar și 'militantă controversată': presa franceză și internațională îi aduce luni un omagiu actriței și activistei pentru drepturile animalelor Brigitte Bardot, decedată duminică la vârsta de 91 de ani, 'liberă în alegerile și în vorbele ei, până la exces', transmite AFP.

'Devenită un simbol fără să vrea, Brigitte Bardot a pus capăt foarte repede unei cariere fără mare strălucire pentru a se consacra în întregime animalelor', notează La Croix.

'A fost, fără îndoială, ultima din acea mână de figuri noi și libere în care Franța a iubit să se recunoască la cumpăna anilor '60', scrie cotidianul Liberation, evocând o 'actriță cu o carieră fulgurantă', 'cel mai mare sex-simbol al cinematografiei franceze'.

'Această tornadă blondă a năvălit pe ecrane într-o țară aflată după război, care nu gustase încă din 'Les Trente Glorieuses' (perioadă de creștere economică între anii 1945 și 1975, n.red.)', amintește Le Figaro. 'Ea sfida convențiile și dansa mambo pe mesele din Saint-Tropez', subliniază publicația.

Pentru BBC, 'BB', așa cum era cunoscută, este 'un cocktail francez de farmec felin și senzualitate continentală' care 'a revoluționat cinema-ul în anii 1950'.

Este un 'mit național francez, singura din zilele noastre capabilă să împace toate sufletele certărețe ale națiunii', remarca agenția italiană de presă Ansa.

Ziarul italian La Repubblica evocă, la rândul său, 'o divă rebelă' care 'a ales libertatea până la capăt'.

- 'Nu ascundea nimic' -

Brigitte Bardot a fost 'liberă în alegerile și în vorbele ei, până la exces', scrie La Croix, în timp ce în Spania, El Pais își amintește de o 'militantă controversată'.

'În felul ei, ea nu ascundea nimic. Nici ridurile, nici un caracter tot mai radical, nici convingerile ideologice, pe care le evoca prin eufemisme crude.'

Liberation amintește că actrița a părăsit marele ecran 'pentru a se reinventa în militantă pentru drepturile animalelor, apropiată de extrema dreaptă' și că a stârnit 'numeroase controverse'.

'Reputația ei a fost pătată atunci când a proferat insulte homofobe și a fost condamnată de mai multe ori pentru incitare la ură rasială', explică BBC.

În Germania, Frankfurter Allgemeine Zeitung preferă 'să uite, chiar dacă poate fi dificil, de acea Bardot politică din ultimii ani, pe durata acestui necrolog' și 'să își amintească în schimb de BARDOT'.

Nu și New York Times, care titrează fără echivoc: 'De la sex-appeal la extrema dreaptă'.

Cotidianul american consideră că, departe de a fi 'o figură consensuală', Bardot reprezintă una dintre primele vedete problematice ale epocii moderne.

'De altfel, nici n-a avut nevoie de nimeni ca să fie 'cancelată': într-un fel, a făcut-o singură, părăsind cinematograful în 1973, la vârsta de 38 de ani', scrie publicația.AGERPRES/ (AS - editor: Ana Alecu, editor online: Ada Vîlceanu)