Belgrad, 30 iun /Agerpres/ - România este cunoscută ca țara legendarului Dracula, dar micul sat Kisiljevo din Serbia este locul unde acum 300 de ani ar fi fost văzut pentru prima dată un vampir. Astăzi, localitatea Kisiljevo dorește să-i fie recunoscut titlul de 'leagăn' al băutorilor de sânge și să atragă turiști din întreaga lume, transmite luni AFP.

Pentru a păși pe urmele lui Petar Blagojevic, primul vampir atestat, trebuie să intrați într-un mic cimitir mărginit din trei părți de câmpuri agricole și de un lac, aflat la aproximativ 100 de kilometri est de Belgrad. Aici, la începutul verii anului 1725, sătenii au dezgropat cadavrul lui Peter Blagojevic despre care bănuiau că se trezea noaptea din morți pentru a ucide oameni nevinovați.

'A fost o zi de iunie sau iulie. Au chemat un preot și au deschis mormântul', explică Mirko Bogicevic, a cărui familie trăiește aici de unsprezece generații. 'Au găsit un corp complet intact. Când i-au străpuns inima cu o țepușă făcută din lemn de păducel, sânge proaspăt a început să-i curgă din gură și urechi. Toți cei care au fost acolo au putut vedea că nu este o glumă ', spune fostul primar al satului și un biograf neoficial al lui Petar Blagojevic.

'Probabil a fost un om obișnuit, care a avut noroc - sau ghinion - să devină vampir. Tot ce știm despre el este că provine din Kisiljevo, numele său apare în registre din jurul anului 1700', mai adaugă el, ținând în mână o copie a publicației Wienerische Diarum din 21 iulie 1725 - Gazeta Curții de la Viena, pentru că povestea lui Petar Blagojevic s-a răspândit rapid.

Atunci când ofițerii imperiali care răspundeau pe atunci de teritoriul sârb, parte a imperiului habsburgic, au povestit aceste evenimente superiorilor lor, 'o misiune este trimisă de la Viena pentru a investiga', explică Clemens Ruthner, directorul Centrului European de Studii de la Trinity College din Dublin.

Medicii austrieci ajung la Kisiljevo și dau naștere cuvântului 'vampir', a cărui etimologie este încă un mister și în prezent.

'Există un vechi cuvânt bulgar, 'upior', care înseamnă 'om rău'. În opinia mea, sătenii au rostit acest cuvânt de mai multe ori, medicii au înțeles greșit și au trecut 'vampir' în raportul lor', este teoria lui Clemens Ruthner. Astfel, sub penița medicilor austrieci s-a născut și cuvântul vampirism.

Trei sute de ani mai târziu, nimeni nu știe că Serbia a fost leagănul primului vampir atestat, cu excepția locuitorilor din Kisiljevo, care au redescoperit mormântul lui Blagojevic, a cărui locație fusese uitată.

'Am condus ancheta în urmă cu câțiva ani cu practicanți ai radiesteziei - oameni care localizează fluxuri energetice în pământ', explică Nenad Mihajlovic, profesor de istorie. 'Doar că în locul asta în care ne aflăm s-a întâmplat ceva cu adevărat neobișnuit: baghetele pe care le-au folosit s-au orientat efectiv în jos, înspre pământ. Ei nu au mai văzut niciodată așa ceva',

'Acest mormânt, a cărui piatră tombală a fost erodată peste secole, a prezentat semne neobișnuite', adaugă acest bărbat de 62 de ani, care arată piatra sub care vampirul ar fi fost îngropat. Rămășițele sale, odată dezgropate, au fost în sfârșit arse și cenușa aruncată în lac.

Mulți speră să poată profita de aceste legende locale. 'Potențialul este imens', susține Dajana Stojanovic, directorul biroului turistic din regiune. 'Multe mituri și legende sunt legate de regiunea noastră. Și nu vorbesc doar despre povestea lui Petar Blagojevic, ci și despre magia valahă. Fiecare sat are propriile sale tradiții, adaugă ea făcând referire la riturile, uneori pigmentate de magie neagră, care există încă în această regiune de la frontiera cu România.

'Cred că există lucruri care nu pot fi explicate', o completează Mirko Bogicevic. 'Sufletele noastre nu sunt doar în noi. Iar dacă credem în viață după moarte, în Iisus, de ce să nu credem și în așa ceva?'.

'Vampirismul, la fel ca și vrăjitoria, sunt modele foarte comune pentru a explica ceea ce nu putem explica. În special fenomene colective, cum ar fi epidemiile', susține Clemens Ruthner invocând teoria unei epidemii de antrax care ar fi făcut ravagii la începutul secolului XVIII în Serbia și care ar fi provocat decesele puse în epocă pe seama vampirului Blagojevic.

'Povestea vampirismului ține de gândirea magică - mai degrabă decât să-ți imaginezi un motiv necunoscut, cum ar fi bacteriile, găsești un vinovat: o persoană malefică moare și trage alți oameni după ea în mormânt', adaugă Ruthner.

La Kisiljevo însă localnicii își țin aproape sticlele cu rakija, 'apa vie' a sârbilor, funiile de usturoi și punguțe cu piper. În caz de nevoie...AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: koha.net