Există un viitor în Franța pentru literatura străină, dincolo de marile succese americane? Patru edituri, în mod obișnuit rivale, cred că răspunsul este pozitiv și își unesc forțele pentru a promova autorii care au nevoie de atenție, relatează joi AFP.

Marile edituri pariziene își mențin tradiția bine stabilită de a publica cărți scrise și în alte limbi decât franceza.

Franța s-a remarcat de multă vreme, alături de Germania, drept una dintre cele două țări care traduc cele mai multe titluri în fiecare an, conform datelor UNESCO (care nu au fost, însă, actualizate de la jumătatea anilor 2010, împiedicând comparațiile recente).

Însă Franța nu este imună la un fenomen, vizibil în multe țări, de reducere a diversității editoriale. În 2023 au fost publicate 2.735 de titluri traduse dintr-o limbă străină (excluzând cărțile pentru copii), cu 30% mai puține comparativ cu 2017.

'A fost o perioadă în care multe articole din presă explicau că literatura străină era o catastrofă, că era moartă. Și ne-a exasperat să citim asta, fără a fi propusă vreo soluție', își amintește Raphaëlle Liebaert, de la Stock.

- 'Păstrarea credinței' -

Editura sa, Grasset (de asemenea o filială a Hachette Livre), Albin Michel și Gallimard, care fac parte din trei grupuri diferite, au avut așadar ideea unei alianțe de circumstanță, numită 'D'ailleurs et d'ici'.

De ce aceste patru edituri și nu altele? Datorită afinității dintre cei patru care au lansat această inițiativă și care au crezut în această excepție culturală franceză.

Împreună, editurile lor apără, în fața aceluiași public (vânzători, jurnaliști, cititori), autori în care cred, dar care trebuie să-și facă un nume de la zero.

La Stock, a fost o scriitoare germană, Dörte Hansen, care a vândut o jumătate de milion de exemplare în țara ei cu o poveste spectaculoasă despre viața pe o insulă bătută de vânt din Marea Nordului, intitulată 'Quelque part en mer' ('Zur See').

Grasset, cu 'Pitié' ('Pity') de Andrew McMillan, care își plasează acțiunea în orașul minier în care a copilărit, Barnsley, și Gallimard, cu 'Je suis fan' ('I'm a Fan') de Sheena Patel, despre dependența de rețelele sociale și despre gelozie, au mizat pe tineri britanici.

'Fără notorietate inițială este dificil pentru toți autorii. În această meserie, trebuie să păstrezi credința', spune Francis Geffard de la Albin Michel, expert în literatura americană. El apără o colecție de povestiri a unui american puțin cunoscut, Ben Shattuck, 'La Forme et la Couleur des sons' ('The History of Sound').

- Dominație americană-

Librăria deschisă de această editură în 2023 pe bulevardul Raspail din Paris a dat secțiunii sale de carte străină denumirea de 'literatură tradusă', parcă pentru a transmite că aceasta nu trebuie să pară cititorilor exotică sau străină.

Iar literaturii străine nu îi merge, în general, rău. Potrivit companiei GfK, aceasta a generat o cifră de afaceri de 447 de milioane de euro în Franța în 2024, 'o creștere de 9% în volum și de 11% în valoare'.

Succesul unei scriitoare americane, Freida McFadden ('La Femme de ménage'/'Menajera'), a contribuit la aceasta.

Pentru că 'literatura străină' este din ce în ce mai mult sinonimă cu romanele în limba engleză. În 2023, engleza era limba în care erau scrise 75% dintre 'romanele și ficțiunea traduse în franceză', o proporție care s-a menținut timp de cel puțin zece ani. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor: Ana Alecu, editor online: Ada Vîlceanu)