Tabloul 'Mona Lisa' va beneficia de propria cameră la Muzeul Luvru din Paris, o încăpere nouă care va permite o mai bună expunere în fața vizitatorilor, transmit agențiile DPA și Reuters.

Faimoasa pictură a lui Leonardo da Vinci urmează să primească o cameră care va reflecta mai bine importanța acestei opere, în cadrul unei ample renovări a muzeului, după cum a declarat marți președintele francez Emmanuel Macron, în timpul unei vizite la Luvru.

Luvrul, cel mai vizitat muzeu din lume, va avea, de asemenea, o nouă intrare, pentru a putea fi gestionat mai bine fluxul de vizitatori. Actuala intrare, existentă sub piramida centrală de sticlă, va fi reproiectată și transformată în noi săli de expoziție.

Proiectul urmează să fie implementat până în 2031. Costul investiției este estimat la câteva milioane de euro. Se preconizează că numărul vizitatorilor va crește astfel de la 9 milioane pe an în prezent la 12 milioane.

Costurile vor fi finanțate din veniturile proprii ale Muzeului Luvru, donații și creșterea taxelor de intrare. Din ianuarie 2026, persoanele din țările non-europene vor trebui să plătească mai mult pentru a vizita muzeul, deși suma nu a fost specificată.

Muzeul Luvru a atras atenția asupra stării sale de degradare de mai mulți ani. Printre probleme se numără daunele cauzate de infiltrațiile de apă, instalațiile tehnice depășite și fluctuațiile de temperatură care pun în pericol conservarea operelor de artă.

Intrarea centrală de sub marea piramidă de sticlă, opera arhitectului chinezo-american I.M. Pei, a fost dată în folosință în 1988 și a fost proiectată pentru patru milioane de vizitatori.

Laurence des Cars, președintă și directoare a Muzeului Luvru din Paris, a tras săptămâna trecută un semnal de alarmă cu privire la starea celui mai mare muzeu din lume.

O vizită a devenit 'un calvar fizic', cu opere de artă greu de găsit într-o dispunere confuză și prea puțin spațiu pentru ca vizitatorii să ia o pauză, să mănânce sau să folosească toaleta, a precizat des Cars.

Marile proiecte civice din capitală au reprezentat în mod tradițional o modalitate prin care președinții francezi și-au consolidat moștenirea, notează Reuters. Luna trecută, Macron a redeschis Catedrala Notre-Dame din Paris, restaurată meticulos la cinci ani după ce a fost afectată de un incendiu.

'În timp ce Notre-Dame a fost catalizatorul arhitectural al măiestriei noastre, acest proiect pentru Luvru trebuie să fie pentru artă, istoria artei și transmiterea ei un nou pas în viața națiunii', a declarat Macron. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Ana Alecu, editor online: Ada Vîlceanu)