Organizaţiile neguvernamentale şi profesioniştii implicaţi în conservarea patrimoniului cultural cer ca statul român să-şi schimbe radical modul de elaborare şi implementare a politicilor publice în acest domeniu, aceasta fiind concluzia unei mese rotunde organizată sâmbătă, în marja Summitului European al Patrimoniului Cultural din 6-8 octombrie, care este găzduit de Bucureşti.

În cadrul mesei rotunde la care au luat parte reprezentanţi ai peste 70 de organizaţii profesionale în domeniu şi instituţii publice, au fost conturate cel puţin cinci acţiuni imediate care să ghideze modul în care autorităţile române ar trebui să-şi schimbe abordarea, pentru a asigura cu adevărat protejarea şi conservarea patrimoniului cultural din România, se arată într-un comunicat transmis AGERPRES de organizatorii evenimentului.

Aceste acţiuni sunt: a. adoptarea şi implementarea standardelor de calitate de la nivel european pentru toate intervenţiile în domeniul patrimoniului, fie că e vorba de investiţii publice sau private; b) includerea obligatorie a unor evaluări de impact asupra mediului în cazul demolării unor clădiri istorice; c) crearea de grupuri de lucru interdisciplinare pentru a revizui şi actualiza reglementările cu privire la riscul seismic al clădirilor istorice; d) iniţierea de proiecte pilot pentru regenerările urbane de succes a unor situri de patrimoniu, pentru a fi scalate la nivel naţional; e) înfiinţarea de şcoli profesionale pentru specialiştii în construcţii de patrimoniu, în colaborare cu actori internaţionali recunoscuţi.

De asemenea, solicitările şi principiile prioritare de acţiune vor fi incluse într-un manifest pentru protejarea patrimoniului cultural din România, care va fi prezentat în forma sa finală la Agora politicilor publice, care se va desfăşura în cadrul Summitului European pentru Patrimoniu Cultural, marţi 8 octombrie. Este pentru prima oară când societatea civilă implicată în protejarea patrimoniului, mediul universitar şi specialişti în domeniu se unesc pentru a lua o poziţie comună cu privire la politicile publice pe care România ar trebui să le adopte, se subliniază în comunicatul menţionat.

"Un punct cheie în discuţia de azi a fost că este vital ca statul român să-şi modernizeze abordarea faţă de patrimoniul cultural, ca să reuşim să salvăm şi să valorificăm în interesul public moştenirea istoriei noastre comune. Participanţii au punctat problemele şi frânele care vin din faptul că politicile publice ale României nu răspund nevoilor de pe teren. Iar asta duce la distrugerea patrimoniului, împiedică sau înrăutăţeşte intervenţiile de salvare şi conservare a patrimoniului cultural. Pornind de la o viziune comună şi de la experienţa participanţilor, vom include în Manifestul pentru protejarea patrimoniului cultural din România recomandări prioritare pentru autorităţile române, iar apoi vom începe să le promovăm, la nivel naţional, local şi european. Pentru că solicităm statului român transparenţă şi participare publică în elaborarea politicilor publice, dorim să oferim un exemplu de transparenţă şi colaborare în acest sens. Manifestul este elaborat pe baza unei consultări la care au fost invitate să participe peste 70 de organizaţii, reprezentând mediul asociativ, organizaţii profesionale, furnizori de educaţie formală şi informală şi instituţii publice. Procesul consultativ se va încheia luni seara", a declarat preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Ştefan Bâlici, citat în comunicat.

Foto: (c)  ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO 

Bucureştiul găzduieşte în aceste zile Summitul European al Patrimoniului Cultural, organizat de reţeaua Europa Nostra, cu sprijinul Uniunii Europene, al Ministerului Culturii şi al Primăriei Generale a Capitalei şi sub patronajul Preşedintelui României.

În cadrul evenimentului, cei mai buni profesioniştii din domeniu de la nivel european vor discuta priorităţile de politici publice la nivelul UE pentru perioada următoare şi vor celebra cele mai bune proiecte de conservare a patrimoniului construit, care au câştigat competiţia pentru Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra. Printre cele mai bune 26 proiecte de conservare a patrimoniului premiate în acest an se află şi două din România (Biserica Săsească din Alma Vii şi Biserica Sfântului Mihail, Cluj-Napoca), mai menţionează comunicatul organizatorilor. AGERPRES / (AS - editor: Marius Frăţilă, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: Raluca Turcan/Facebook