ProEtnica 2024 - un adevărat maraton al convieţuirii interetnice, susţine directorul festivalului, Volker Reiter
Directorul Festivalului Intercultural ProEtnica Sighişoara, Volker Reiter, a declarat, duminică, pentru AGERPRES, că a XX-a ediţie a manifestării, derulată pe parcursul a cinci zile, a fost "un adevărat maraton al convieţuirii interetnice", cu peste 40 de ore de program pe scenă şi cu un program de conferinţe de circa zece ore pe zi.
"Suntem în ultima zi a festivalului ProEtnica, ediţia a XX-a, şi ceea ce am creionat înainte de festival a prins contur, a prins viaţă şi totul a funcţionat conform planurilor. Asta înseamnă că am fost realişti în ceea ce ne-am propus şi chiar am depăşit un pic indicatorii: un festival de 5 zile, cu peste 40 de ore de program pe scenă, cu un program de conferinţe de zece ore pe zi. A fost un adevărat maraton al convieţuirii interetnice. Publicul, din câte am văzut, a fost foarte mulţumit şi foarte implicat. A interacţionat extraordinar de bine cu formaţiile, care au coborât pe scenă şi din vizitatori au devenit artişti. În timpul festivalului am avut şi o secţiune de expoziţii", a declarat organizatorul Festivalului Intercultural ProEtnica, Volker Reiter.
Ediţia din acest an a ProEtnica s-a bucurat, pentru a doua oară, după cea din 2016, de Înaltul Patronaj al preşedintelui României, Klaus Iohannis, conferit ca o "recunoaştere a bunei organizări, a calităţii manifestării culturale şi o apreciere în cel mai înalt grad a faptului că ProEtnica fructifică una dintre marile valori ale ţării noastre - diversitatea culturală, dialogul interetnic".
"Cred că o mai mare apreciere din partea autorităţilor nu există. Festivalul nu este gândit numai să ne simţim bine, să dansăm, să prezentăm cultura. Festivalul chiar are un mesaj: să promovăm pacea împreună, să consolidăm pacea interetnică în societate, astfel încât minorităţile să devină o resursă pentru progresul societăţii. Dacă începem să devenim naţionalişti, oprim progresul şi intrăm într-o situaţie pe am trăit-o destul de des prin războaiele din Iugoslavia. Şi cred că şi războiul din Ucraina, la urma urmei, este bazat pe teme interetnice şi, pentru ca să nu se mai întâmple acest lucru, trebuie să muncim şi trebuie să începem să gândim viitorul", a afirmat Reiter.
Directorul ProEtnica a subliniat că, pe plan instituţional, în România nu mai există un festival cu atâţia parteneri implicaţi, începând cu cele 20 de etnii, organizaţii şi instituţii ale statului.
În acest an, pentru prima oară, Academia Interculturală ProEtnica, organizată până acum de Asociaţia Divers, a fost preluată de Departamentul pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului, a precizat Volker Reiter.
"Dacă instituţiile statului vin către cetăţeni, fac parteneriat cu ONG-urile, cu cetăţenii, atunci creşte şi încrederea cetăţenilor în sistem şi nu mai există aceste bariere absurde (...). Am avut o deschidere şi mai mare, chiar o iniţiativă din partea Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Ministerul Culturii este un partener de foarte mulţi ani, iar, astfel, oamenii devin palpabili şi implicaţi şi asta e o mare bucurie", a mai spus Volker Reiter, directorul Centrului Cultural Educaţional Interetnic pentru Tineret (ibz) din Sighişoara.
Expertul în politici publice, gen şi minorităţi, Fatma Ruxandra Yîlmaz, a arătat, în cadrul dezbaterii "Reprezentarea politică a femeilor aparţinând minorităţilor entice", că Academia Interculturală ProEtnica, organizată în cadrul Festivalului ProEtnica, dă speranţă comunităţilor, întrucât există "deschidere spre cunoaştere, disponibilitate de a-l înţelege pe celălalt".
"Pentru mine, Academia are atât o valoare intelectuală, cât şi sentimental-emoţională datorită prezenţei diverse, interculturală şi multiculturală. Mi-a plăcut să văd atât implicarea tinerilor, cât şi a lectorilor, aducând în discuţie nu doar teme interesante, ci şi teme care ne preocupă şi care au dat o valoare substanţială tuturor întâlnirilor. Ne aflăm într-o perioadă în care, de multe ori, discursurile noastre sunt aproape lipsite de speranţă, defetiste, într-un context internaţional din ce în ce mai trist şi, totuşi, discuţiile din cadrul Academiei de vară ProEtnica ne-au dat speranţă. O speranţă legată de faptul că există deschidere spre cunoaştere, disponibilitate de a-l înţelege pe celălalt. Uneori, aceste disponibilităţi sunt posibile tocmai pentru că oamenii dintr-o zonă instituţională înţeleg să facă posibile aceste poduri ale dialogului", a afirmat Fatma Ruxandra Yîlmaz.
Pe scena Festivalului Intercultural ProEtnica 2024 au evoluat peste 700 de artişti aparţinând comunităţilor entice din România, Uniunea Elenă din România având o delegaţie de 300 de artişti amatori, cu 17 ansambluri folclorice şi două coruri.
Principalii finanţatori ai ediţiei a XX-a a Festivalului ProEtnica au fost Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României, Ministerul Culturii şi Ambasada Republicii Federale Germania, în colaborare cu Consiliul Judeţean Mureş, cu sprijinul Municipiului Sighişoara, al Agenţiei Naţionale pentru Romi şi al Centrului Naţional de Cultură Romano-Kher.
Organizatorii ProEtnica susţin că această manifestare este o agora a dialogului intercultural cu valoare de unicat în ţară şi este un instrument pentru consolidarea păcii interetnice, pentru o Românie pluralistă şi democratică.
Ediţia a XX-a a Festivalului Intercultural ProEtnica de la Sighişoara se încheie duminică seara cu un concert de muzică folk susţinut de Adrian Ivaniţchi şi de formaţia Desperado. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Diana Dumitru, editor online: Andreea Preda)
Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES
Citiţi şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bistrița-Năsăud: Festivalul internațional 'Poezia e la Bistrița', ajuns la majorat; ediția a 18-a debutează joi
Festivalul internațional 'Poezia e la Bistrița' își aniversează, anul acesta, majoratul, la eveniment fiind invitați atât scriitori români, cât și din alte opt țări europene. Cea de-a 18-a ediție a festivalului va avea loc în perioada 16-19 iulie, cu invitați din Spania, Republica Moldova, Serbia, Ucraina,
Patriarhul Daniel își aniversează ziua de naștere pe 22 iulie
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, își aniversează ziua de naștere miercurea viitoare (22 iulie), la Centrul Cultural Misionar 'Familia' din orașul Pantelimon. 'În acest an, Preafericirea Sa aniversează ziua de naștere, 22 iulie, în cadrul unei ședințe de lucru cu membrii Permanenței Consiliului N
BIBLIOTECA AZI/ Cluj: Bibliotecile comunale, între abandon și vitalitate (GALERIE FOTO)
Județul Cluj găzduiește an de an evenimente culturale de anvergură internațională, precum Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), dar la firul ierbii, în comunele din jurul Clujului, fenomenul cultural rămâne departe de a fi uniform. Un exemplu concret îl reprezintă bibliotecile comunale - unele funcționale doar formal, altele transfor
Vaslui: Biblioteca Județeană organizează prima ediție a Festivalului Internațional de Literatură 'Tărâmul metaforelor'
Biblioteca Județeană 'Nicolae Milescu Spătarul' Vaslui va organiza, în luna septembrie, prima ediție a Festivalului Internațional de Literatură 'Tărâmul Metaforelor', dedicat copiilor și adolescenților cu vârsta cuprinsă între 9 și 18 ani. Festivalul va avea trei secțiuni: poezie, proză scurtă și arte vi
Expoziția 'SUA - România. Istorie, diplomație și drumul spre democrație' - de vineri, la Muzeul Național de Istorie a României
Expoziția 'SUA - România. Istorie, diplomație și drumul spre democrație', dedicată aniversării a 250 de ani de la momentul proclamării de către SUA a independenței naționale, odată cu 'Declarația de independență' din 4 iulie 1776, va putea fi vizitată începând de vineri, la Muzeul Național de Istorie a României. Un eveni
Emisiune filatelică dedicată Zilei Mărcii Poștale Românești - de miercuri, în magazinele Romfilatelia
Emisiunea filatelică 'Ziua Mărcii Poștale Românești. Familii Istorice: Brătienii' va fi introdusă în circulație miercuri de Romfilatelia și Poșta Română. Emisiunea filatelică are în componență trei mărci poștale, o coliță dantelată, un plic 'prima zi' și o mapă filatelică cu produse speciale în tir
Maramureș: Poarta Mara, construită în 1936, și presa pentru struguri - restaurate de Muzeul Satului
Presa pentru struguri și poarta din lemn Mara, bunuri de patrimoniu ale vechiului sat maramureșan, au fost cuprinse în proiectul de restaurare 'S.O.S. Muzeul Satului Baia Mare', a informat, marți, directorul instituției, Monica Mare. 'Poarta Mara (construcție din lemn - n.r.) are o valoare istorică deosebită, fiind realizată
UNITER: Radu Băieșu va fi înmormântat, miercuri, la Cimitirul Bellu
Slujba de înmormântare a scriitorului și regizorului de teatru Radu Băieșu va avea loc miercuri, la Biserica Icoanei, iar înmormântarea la Cimitirul Bellu, pe Aleea Scriitorilor, informează Uniunea Teatrală din România într-o postare pe pagina oficială de Facebook. Cei care doresc să-i aducă un ultim omagiu
Brăila: Veta Biriș, Ion Paladi ,Alexandru Brădățan, în recital la 'Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării'
Veta Biriș, Ion Paladi și Alexandru Brădățan vor fi invitații speciali ai ediției de anul acesta a Festivalului 'Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării', programat în perioada 21-23 iulie, pe Esplanada Dunării din Brăila, potrivit Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT). Festivalul-concurs se adr
Concursul Enescu 2026: Șase recitaluri camerale susținute pe scena Ateneului de membri ai juriului și mari artiști
Membrii juriului Concursului Internațional 'George Enescu' 2026, alături de foști laureați și invitați de prestigiu ai scenei internaționale, vor susține, în perioada 4 - 18 septembrie, șase recitaluri camerale extraordinare pe scena Ateneului Român. Programul traversează peste două secole de creație muzicală, de la Bach, Beethoven, Schuman
Muzeul Țăranului la 120 de ani: Trecutul - o moștenire pe care o păstrăm și o resursă pentru prezent și pentru viitor
Muzeul Național al Țăranului Român transmite, luni, la sărbătorirea a 120 de ani de la înființare, că trecutul nu reprezintă doar o moștenire de păstrat, ci și o resursă valoroasă pentru prezent și pentru viitor. În următoarele luni, muzeul va celebra această etapă importantă prin proiectul ''Experimentând cu trecutul. 120 de ani de pa
Neamț: Ecouri la închiderea celei de-a 51-a ediții a Festivalului Internațional ''Vacanțe Muzicale'' la Piatra-Neamț
Cea de-a 51-a ediție a Festivalului Internațional ''Vacanțe Muzicale la Piatra-Neamț'', desfășurată în perioada 5-11 iulie 2026, a confirmat încă o dată valoarea și locul important pe care evenimentul îl ocupă în viața culturală a României. Managerul Centrului pentru Cultură și Arte ''Carme
A murit muzeograful Radu Băieșu, regizor, scriitor și editor
Muzeul Național al Literaturii Române anunță, luni, moartea muzeografului Radu Băieșu, regizor, scriitor și editor. ''Cu profundă tristețe, colectivul Muzeului Național al Literaturii Române anunță trecerea în neființă a colegului nostru, Radu Băieșu, muzeograf, regizor, scriitor și editor, un om de cultură care și-a
PS Paisie: Viața Sfântului Dimitrie cel Nou ne amintește că valoarea omului nu se măsoară în notorietate, ci în apropierea de Dumnezeu
Viața Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou ne amintește că valoarea omului nu se măsoară în notorietate, ci în smerenie și în apropierea noastră de Dumnezeu, a afirmat, luni, Episcopul Vicar Patriarhal Paisie Sinaitul. ''Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou ne spune prin viața sa același lucru pe care l-a trăit și
Buzău: Scoarță veche de peste 150 de ani donată muzeului; nu se mai regăsesc în arhitectura satului românesc (GALERIE FOTO)
O scoarță veche de peste 150 de ani, folosită la decorarea casei, având și un rol utilitar de încălzire, alături de alte trei piese textile valoroase au fost donate Muzeului de Etnografie ''Vergu Mănăilă'' din județul Buzău, într-o perioadă când piese similare sunt aruncate, distruse și nu se mai regăsesc în noua arhitect












