Academia Română îşi deschide porţile publicului, pe 4 aprilie, cu prilejul a 157 de ani de la înfiinţare.

Potrivit unui comunicat transmis, vineri, AGERPRES, începând cu ora 12,00, în cadrul Zilei porţilor deschise, publicul va putea vizita cele mai reprezentative spaţii din sediul Academiei Române - Aula Academiei, Clubul Academicienilor, Muzeul Memorial - şi va beneficia de un tur ghidat în Biblioteca Academiei.

Academia Română va celebra 157 de ani de la înfiinţare printr-o sesiune festivă ce va fi deschisă de preşedintele Ioan - Aurel Pop, care va evidenţia cele mai importante momente din activitatea instituţiei de-a lungul a peste un secol şi jumătate de istorie.

Academicianul Dorel Banabic, preşedintele Secţiei de ştiinţe tehnice, va prezenta succint evoluţia şi dezvoltarea cercetării fundamentale în mediul academic şi rolul acesteia în societate.

Publicului pasionat de cunoaştere i se propune o întâlnire cu profesorul Adrian Bejan, membru de onoare al Academiei Române, la conferinţa "Libertate, frumuseţe, evoluţie, natură".

Totodată, va avea loc, în format online, o întâlnire a conducerilor Academiei Române şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Academia Română îşi are actul de naştere în Decretul Locotenenţei Domneşti din 1/13 aprilie 1866, prin care se înfiinţa la Bucureşti Societatea Literară Română, având ca prime sarcini stabilirea ortografiei limbii române, elaborarea şi publicarea dicţionarului şi gramaticii limbii române.

Societatea a fost alcătuită, pentru început, din 21 de membri aleşi din toate provinciile româneşti - trei din Moldova, patru din Muntenia, trei din Transilvania, câte doi din Banat, Maramureş şi Bucovina, trei din Basarabia şi doi din Macedonia.

Un an mai târziu, în august 1867, Societatea Literară Română se constituie în Societatea Academică Română, având drept scop "a lucra la înaintarea literelor şi a ştiinţelor între români". Aceasta avea trei secţiuni: literară-filologică, istorică-arheologică şi a ştiinţelor naturale.

Într-o a treia etapă, pe 29 martie/10 aprilie 1879, a fost promulgată legea prin care Societatea Academică Română era declarată Institut Naţional cu denumirea Academia Română. Prevederi din acest act normativ stabileau idealurile instituţiei, anume "cultura limbii şi a istoriei naţionale, a literaturilor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte".

Începând cu 1990, Academia Română are 14 secţii, care acoperă domeniile literatură, lingvistică, istorie, filosofie, psihologie, matematică, fizică, chimie, biologie, ştiinţe geonomice, ştiinţe tehnice, ştiinţa şi tehnologia informaţiei, agronomie, medicină, ştiinţe economice şi juridice, sociologie, arte, arhitectură.

Prin lege şi statut, Academia Română are un număr maxim de 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, dintre care cel mult 40 din ţară.

Prezidiul Academiei Române a hotărât, pe 4 aprilie 2000, ca ziua Academiei Române să fie sărbătorită în fiecare an la această dată. AGERPRES/(AS - autor: Iulia Carciog, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)