Istoria comunei Foeni din pusta Banatului se confundă cu cea a familiei marilor filantropi Mocioni, care au ridicat aici un castel, devenit blazonul locului și despre care preotul satului, Nicolae Strizu, a scris volumul 'Castelul Mocioni de Foen', lansat miercuri seara la Bastionul Terezia din Timișoara.

Rod al muncii mai multor ani, cartea părintelui Nicolae Strizu evidențiază că acest castel 'nu este o clădire, nu este un edificiu restaurat, nici măcar un muzeu, ci este simbolul care păstrează în el spiritul trezirii conștiinței neamului românesc', în condițiile în care Banatul era sub Coroana de la Viena.

El a dorit, de asemenea, să înlăture și o eroare de numire a edificiului, care nu este conac, ci castel, potrivit mai multor documente pe care le-a studiat.

'Pe la 1780, Andrei Mocioni primește diploma nobiliară de la Iosif al II-lea. Dovada rezultă din tot felul de lucrări, monografii scrise de istorici maghiari, care reliefează în lucrările lor acest aspect. Mocionii au fost mentori ai neamului românesc. Secolul XIX este marcat de prezența acestei familii nobiliare, dar și de mari patrioți români, care au căutat emanciparea neamului românesc, culturalizare, dezvoltare și economic. (...) Se cunoaște lupta marelui Alexandru Mocioni în Parlamentul de la Budapesta, făcând cinste poporului român prin atitudinea și istețimea lui, dar și prin modul în care punea el problema drepturilor, a libertăților și a drepturilor cetățenești, a popoarelor care constituiau la data respectivă Imperiul Austro-Ungar. Erau filantropi, dar, în primul rând, a fost marea filantropie, lupta pentru eliberarea poporului român de sub un jug străin. Acest castel este un bun al neamului românesc', a detaliat, pentru AGERPRES, părintele Nicolae Strizu, fost preot în satul Foeni.

Autorul volumului a explicat, în cadrul lansării, că a fost motivat să scrie această carte, în primul rând, ca amplă monografie a satului, care conține elemente de istorie, de la începuturi, atestat în 1289 (Foen), dar și pentru a repara mai multe erori care circulau în spațiul public despre familia Mocioni și despre castelul care le poartă numele.

'Clădirea nu este conac, ci corect se numește castel. Toți istoricii vorbesc de castel. Todor Botiș, în mai multe locuri din celebra sa Monografie a familiei Mocioni, vorbește despre castel. Apoi, istoricul Nicolae Corneanu de la Caransebeș, în Monografia Parohiei Caransebeșului (1940), vorbește de Castelul Mocioni de la Foeni. Istoricul maghiar Borovski Sandor, îi zice castel (1912). Dar și istorici de dată mai recente, Theodor Trâpcea, în anii '50, vorbește despre castel. Denumirea de conac este improprie Banatului, din punct de vedere cultural și istoric. Ea vine din limba turcă și înseamnă 'casa vizirului', 'casa pașalei', potrivit DEX. (...). De aceea, dorința și încercarea mea ar fi de a trage un semnal de atenționare să nu se mai spună conac, el fiind castel', a explicat părintele Nicolae Strizu.

Consilierul cultural al Mitropoliei Banatului, protopopul de Timișoara Zaharia Pereș, a punctat câteva date de referință ale acestei remarcabile 'dinastii culturale', dintre care Alexandru Mocioni, născut pe 4 noiembrie 1841 la Pesta, avea să rămână un punct de referință al familiei, pentru lupta pe care a dus-o în Parlamentul de la Budapesta, pentru drepturile și libertatea românilor.

'Imaginea lui nu s-a oprit la un anumit spațiu geografic, ci, ales fiind (predilect, de români - n.r.) în trei circumscripții, de trei ori, în Parlamentul de la Budapesta, ni-l prezintă ca un luptător care nu s-a dat la o parte în a prezenta proiectele românilor în Parlamentul Budapestan. Când, un grup de tineri petiționari din Cluj, au dorit să înființeze o universitate în limba română, proiectul lor a fost depus în Parlament de Alexandru Mocioni. A fost un om care a iubit cultura, studiul și națiunea română. Presa vremii îl numea atletul libertății. Dar a fost și o familie credincioasă, a ridicat un mausoleu al familiei Mocioni în cimitirul satului Foeni, a susținut construcția Catedralei din Sibiu cu 60.000 de coroane, înființarea Astrei Române din Sibiu și a înființat primul Partid Național Român. Ecoul familiei sale avea să rămână până la 1 Decembrie 1918, în toate documentele importante. Aceasta înseamnă să pui suflet, să ai credință și să iubești națiunea pe care o reprezinți', a detaliat părintele Zaharia Pereș.

Evenimentul a fost organizat de Protopopiatul Ortodox Român Timișoara I și Parohia Ortodoxă Română Foeni.

*

Castelul familiei Mocioni a fost realizat în stil neoclasic în anul 1750, după planurile arhitectului Mor Kallina, fiind declarat monument istoric de o mare valoare arhitecturală și simbolică. Cel mai important membru al familiei care a locuit aici a fost Andrei Mocioni de Foen, strănepot al preotului aromân Constantin.

Mocioni este o familie istorică de secol XVIII-XIX, mari mecena ai culturii românești, care au dat burse pentru studenții români.

Castelul din Foeni a ajuns ruină după 1990, familia Mocioni neavând urmași astăzi.

Clădirea a fost redată comunității în anul 2025, după ce a fost reabilitată de Consiliul Județean Timiș, printr-o investiție de 2,4 milioane de euro susținută prin programul național RoCultura. AGERPRES/(A - redactor: Otilia Halunga, editor: Irina Poenaru, editor online: Anda Badea)

Foto: (C) Otilia HALUNGA/AGERPRES