Autoritățile desfășoară o anchetă după ce schitul rupestru Fundătura, parte din ansamblul Nucu-Ruginoasa-Aluniș aflat în Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului, a făcut obiectul unei intervenții moderne, fără un aviz prealabil, constructorul, un preot-călugăr, motivând că lucrarea controversată a fost executată pentru a proteja obiectivul de intemperii și pentru a-l aduce la starea inițială din urmă cu sute de ani.

În stâncă, pustnicii au amenajat în urmă cu sute de ani un loc de rugăciune, folosit timp de peste două secole. Obiectivul este des vizitat de către turiști, iar ghizii au descoperit de curând o transformare la care nu se așteptau. Un acoperiș modern, din lemn a fost montat direct pe monument.

Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES

''Acolo, la baza muntelui, sunt mai multe schituri rupestre în ansamblul Nucu-Ruginoasa-Aluniș. Acest ansamblu include trei sferturi dintre schiturile rupestre din România, iar câteva dintre ele, cum au fost Agatoanele sau Fundătura, despre care vorbim noi acum, au avut o importanță mai mare. Fundătura este cel mai important, deoarece toți cei care au lăsat urme ale trecerilor lor pe acolo și nume date schiturilor, adică Iosif, Dionisie Torcătorul, veneau aici la liturghie, la praznicele împărătești sau la alte slujbe foarte importante. În pofida faptului că acel schit rupestru a avut un astfel de acoperiș în vremuri îndepărtate, acolo activitatea monahală s-a terminat de aproximativ 140 de ani. Practic, fiind cel mai de jos dintre schiturile rupestre, ca altitudine, au avut și cea mai lungă viață. A fost 'ultimul bastion' al călugărilor sau călugărițelor din zonă. Când acolo era un mic schit, bisericuța aceea avea un acoperiș din lemn, dar în niciun caz în felul în care arată el acum. Asta nu înseamnă că trebuie să ne apucăm să le reconstruim acum, și mai ales după bunul plac, de aceea eu consider că e mai bine să fie lăsat așa, în pofida faptului că, poate, preotul respectiv care a făcut acoperișul, la Fundătura, e bine intenționat. El se gândește că prin gaura aceea din tavan intră apă și locul se poate deteriora mai tare'', a declarat, pentru AGERPRES, ghidul turistic Emanuel Vârgolici.

Conducerea Primăriei Bozioru susține că nu a autorizat lucrarea, iar după ce au fost efectuate verificări la fața locului, ținând cont că este vorba despre un monument, a fost sesizată Direcția Județeană pentru Cultură Buzău.

Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES

''Noi n-am dat nicio autorizare, nici n-am avut cunoștință. Am făcut imediat adresă la Direcția Județeană pentru Cultură Buzău, mi-au și răspuns că o să vină o comisie de la ei, de la Poliție cineva și să participăm și noi cu un reprezentant, doi, să mergem la fața locului, să facem constatări și în funcție ce e acolo, să vedem măsurile care se vor lua. Noi n-am dat niciun aviz, nimic'', a precizat, pentru AGERPRES, primarul comunei Bozioru, Marian Spătaru.

Pe parcursul săptămânii viitoare, la fața locului se va deplasa o comisie, la inițiativa specialiștilor din cadrul Direcției de Cultură, pentru a evalua situația și pentru a discuta cu persoana care a realizat acoperișul schitului, un preot-călugăr din localitate.

Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES

''Direcția pentru Cultură nu a emis niciun aviz, niciun acord pentru intervenția de acolo. Primăria ne-a comunicat faptul că ar fi vorba despre un preot-călugăr. Noi am sesizat atât primăria cât și organele de cercetare penală și la o dată de comun acord, undeva luni sau marți, ne vom deplasa cu toții, un reprezentant al primăriei, un reprezentant de la Inspectoratul de Poliție și un reprezentant de la Direcția pentru Cultură și vom solicita întâlnirea cu părintele respectiv care spune că ar fi vrut să facă lucrul ăsta, să readucă schitul la stare veche. A fost acoperit cu un astfel de acoperiș în timp, dar o lucrare nu se face decât cu acordul Ministerului Culturii și în urma unei documentații întocmită de un specialist. Păcat că lucrurile acestea se întâmplă așa, fără o ordine. Nu este rău să fie protejat obiectivul, dar să fie protejat în limita legii'', a transmis, pentru AGERPRES, directorul Direcției Județene pentru Cultură Buzău, Constantin Cățoi.

Contactat telefonic, preotul care a realizat lucrarea, a precizat că nu a făcut nimic altceva decât să protejeze obiectivul și să îi facă un acoperiș, așa cum a avut în urmă cu sute de ani.

Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES

''Am văzut că schitul Fundătura, cum scrie cineva, a fost acoperit și ținea de Mănăstirea Găvanele. Eu dacă sunt din Găvanele am zis să fac și eu ceva pentru piatra aia, acolo unde au stat călugării. Am făcut și eu acolo, în ideea să acopăr și am acoperit și eu acolo. Am terminat după 'Schimbarea ala față', am acoperit piatra să o fac și eu cum scrie în carte, că a fost acoperită, fără să fac vreun rău sau ceva. N-am făcut nimic rău. Nu am făcut nicio greșeală, decât i-am pus acoperișul cum a fost. Știam că nu am voie, dar de ce să nu fac eu la anii mei, pentru că n-am ce să pierd acum, chiar dacă mă închide, chiar dacă mă bate, chiar dacă îmi face ceva. Am trecut de 94'', a spus, pentru AGERPRES, preotul-călugăr Ion Ceauș.

Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES

Zona Nucu-Bozioru, în care se află Schitul Fundătura, este cunoscută pentru vestigiile rupestre săpate în stâncă. Așezările rupestre fac parte din Geoparcul ''Ținutul Buzăului'' care a fost recunoscut drept sit UNESCO în luna aprilie 2022, fiind un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric și cultural de importanță mondială. AGERPRES/(A - redactor: Florin Zafiu, editor: George Onea, editor online: Gabriela Badea)