Toate obiectivele culturale administrate de Muzeul Județean Buzău au nevoie de semnalizare rutieră pe drumurile din județ, lipsa indicatoarelor afectând în special atracțiile culturale aflate în mediul rural sau cele din zonele montane, unde semnalul de telefonie este slab, iar o parte dintre turiștii care nu cunosc regiunea le pot rata, susțin reprezentanții Muzeului Județean.

În administrarea Muzeului Județean Buzău se regăsesc șase obiective culturale la care publicul larg are acces, Muzeul de Arheologie, Istorie și Artă, Muzeul de Etnografie ''Vergu-Mănăilă'', Casa Memorială ''Vasile Voiculescu'' din Pârscov, Muzeul Chihlimbarului din Colți, Centrul Muzeal ''I.C. Brătianu'' și Muzeul în aer liber ''Tabăra Măgura''. Potrivit instituției, pe parcursul anului trecut, au fost înregistrați aproximativ 58.000 de vizitatori în spațiile muzeale, dintre care în jur de 19.700 doar la Muzeul Chihlimbarului din Colți.

''Sediul principal și Muzeul Chihlimbarului se numără constant printre cele mai vizitate obiective ale instituției. Un interes deosebit există și pentru Muzeul în aer liber 'Tabăra Măgura'. Județul Buzău deține și un patrimoniu arheologic excepțional, reprezentat de siturile de la Pietroasele, Sărata-Monteoru, Cârlomănești-Cetățuia, Pietroasa Mică-Gruiu Dării, Târcov-Piatra cu Lilieci și de numeroase alte puncte înscrise în Repertoriul Arheologic Național. În ceea ce privește semnalizarea rutieră, în județ există indicatoare punctuale către anumite obiective, dar nu putem vorbi în prezent despre o rețea completă și unitară care să cuprindă toate punctele de interes cultural și turistic'', a declarat, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Județean Buzău, Daniel Costache.

Întrebată câte dintre obiectivele culturale aflate în administrare sunt semnalizate cu indicatoare rutiere, conducerea muzeului a precizat că niciunul dintre ele nu se bucură de semnalizare și nici nu există în bugetul instituției banii necesari unei astfel de investiții, ținând cont de costurile ridicate.

''Toate au nevoie de semnalizare rutieră. Muzeul Județean Buzău nu poate instala unilateral indicatoare în zona drumurilor publice (...), poate iniția solicitări, poate furniza denumirile oficiale și informațiile despre obiective și poate participa la un proiect comun, însă stabilirea amplasamentelor, proiectarea și instalarea efectivă trebuie realizate împreună cu autoritățile competente. Pentru un indicator rutier standard este obligatoriu, în toate situațiile, un proiect realizat de un arhitect. Un alt aspect este reprezentat de studiul de trafic pentru fiecare zonă unde ar putea fi amplasat un astfel de indicator, în special în vederea optimizării resurselor și a obținerii unui impact cât mai mare. Costul poate începe de la câteva mii de lei pentru un indicator local simplu și poate ajunge la zeci de mii de lei pentru un sistem format din mai multe panouri amplasate pe drumuri cu trafic intens. În bugetul actual al Muzeului Județean Buzău nu există un program distinct destinat realizării unei rețele complete de semnalizare rutieră la nivelul județului. Un asemenea proiect trebuie dezvoltat în parteneriat cu Consiliul Județean Buzău, administratorii drumurilor, primăriile și Poliția Rutieră'', precizează managerul instituției de cultură.

În ciuda numărului considerabil de vizitatori care crește de la an la an și a percepției pozitive de care Muzeul Județean Buzău se bucură în mediul online, lipsa indicatoarelor rutiere afectează turismul cultural. În orice moment poate fi ratat un drum care facilitează legătura cu un obiectiv important pe harta turistică sau dintr-o zonă extinsă în care se pot regăsi în apropiere mai multe monumente, clădiri ori puncte de interes căutate de călători.

''Lipsa indicatoarelor afectează în special obiectivele aflate în mediul rural sau în zonele montane. Un vizitator poate rata o intersecție, poate parcurge un traseu greșit sau poate renunța la vizită. Experiența statelor europene arată că indicatoarele turistice standardizate, de regulă pe fond maro, contribuie la orientarea vizitatorilor și la creșterea vizibilității muzeelor, monumentelor și clădirilor istorice. Sisteme de acest tip funcționează în Marea Britanie, Franța, Germania și Italia. Nici în aceste țări nu este semnalizat fiecare obiectiv. Semnalizarea rutieră nu înlocuiește promovarea prin site-uri, hărți digitale, aplicații de navigație, materiale tipărite sau campanii publice, zonă în care Muzeul Județean Buzău a performat mult în ultimii ani. Ea reprezintă ultima etapă a orientării vizitatorului și este deosebit de importantă în zonele în care semnalul de telefonie este slab sau pentru turiștii care nu cunosc regiunea. Considerăm că județul Buzău are nevoie de un sistem coerent și etapizat de semnalizare cultural-turistică'', subliniază Daniel Costache.

Conducerea muzeului județean atrage atenția că prioritate ar trebui să aibă obiectivele deschise permanent, care dispun de acces sigur și de infrastructura necesară primirii publicului. Ulterior, sistemul ar putea fi extins prin trasee tematice dedicate arheologiei, memorialisticii, artei în aer liber, patrimoniului religios și patrimoniului rural.

Muzeul Chihlimbarului este unic în țară prin varietatea și dimensiunile exponatelor de chihlimbar. La etajul muzeului sunt situate trei săli dedicate colecției de chihlimbar și flori de mină unde sunt expuse 266 de obiecte. Totodată, în colecția de istorie a muzeului se găsește cea mai mare piesă de rumanit din lume, un bulgăre de chihlimbar, în greutate de 3.480 grame care se află expus la sediul central din Buzău. Muzeul de Arheologie, Istorie și Artă Buzău este principala instituție muzeală din județ. Bazele sale au fost puse de către Basil Iorgulescu și dezvoltarea colecțiilor a determinat mai multe etape de extindere.

Aflată la circa 32 de kilometri față de municipiul Buzău se află Casa memorială ''Vasile Voiculescu'' de la Pârscov în care s-a născut și și-a petrecut o bună parte a vieții cunoscutul poet, dramaturg, publicist și editor român. Spațiul expozițional este organizat tematic, încăperile redând aspecte și momente ale vieții private și ale activității profesionale ale lui Vasile Voiculescu.

Muzeul în aer liber ''Tabăra Măgura'' este amplasat în poienile din apropierea Mănăstirii Ciolanu, pe teritoriul comunei Tisău, la aproximativ 33 de kilometri distanță față de Buzău unde se regăsesc 256 de grupuri statuare și statui, creația a 153 de sculptori români. Nu în ultimul rând, Centrul Muzeal 'I.C. Brătianu', amenajat în incinta fostului spital de chirurgie, găzduiește o serie de expoziții de bază dedicate atât istoriei medicinii, cât și unor personalități artistice locale care au contribuit esențial la dezvoltarea culturală a Buzăului. Șantierele arheologice Pietroasa Mică-Gruiu Dării, Târcov-Piatra cu lilieci, Cârlomănești, Coțatcu-Cetățuia, Pietroasele-Ansamblul roman, în care au fost realizate de-a lungul timpului importante descoperiri, întregesc salba de obiective culturale aflate în administrarea muzeului județean. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Zafiu, editor: Dana Lepădatu, editor online: Gabriela Badea)