Asociația Editorilor din România (AER) propune eliminarea timbrului literar din viitoarea formă a Legii 35/1994, după modelul timbrului folcloric și a timbrului de divertisment, argumentând că un proiect de ordonanță de urgență pus în dezbatere publică amenință să scoată peste 3 milioane de euro din buzunarele cititorilor pentru beneficiul exclusiv al Uniunii Scriitorilor din România.

'Asociația Editorilor din România atrage atenția că, deși situația culturii scrise a devenit una dezastruoasă în ultimele nouă luni, a apărut propunerea de a introduce o taxă pe citit care va scoate cel puțin 3 milioane de euro din buzunarele cetățenilor în beneficiul exclusiv al Uniunii Scriitorilor din România. Această entitate ar urma să primească beneficii consistente din vânzarea fiecărei cărți, indiferent de domeniul acesteia, de țara de proveniență a autorului sau de calitatea de membru/nemembru al Uniunii Scriitorilor', transmite asociația, joi, de Ziua mondială a cărții și a drepturilor de autor.

AER precizează că Ministerul Culturii a pus în dezbatere publică, pe 17 aprilie, pe site, un proiect de ordonanță de urgență care 'distorsionează' Legea nr. 35/1994 privind timbrul cultural. Pretextând simplificarea legii (și eliminarea timbrului folcloric și a timbrului de divertisment), prevederile propuse extind aplicabilitatea timbrului literar la absolut toate categoriile de cărți (indiferent dacă autorul acestora este român, străin sau chiar Inteligența Artificială), tipărite sau audio, în limba română sau în orice limbă străină, inclusiv la albumele de artă, argumentează sursa citată.

'Sumele pretinse cu titlu de timbru literar ar urma să intre exclusiv în conturile Uniunii Scriitorilor din România, al cărei președinte Varujan Vosganian nu este la prima tentativă de a impune o taxă pe citit de asemenea anvergură, după tentativele similare din 2011-2012 și 2014-2016, ambele soldate cu eșecuri răsunătoare. Reinstituit prin Legea nr. 35/1994, timbrul literar este o prevedere legislativă anacronică, care preia Decretul 31/1949, și care avea un sens atunci când cultura scrisă era apanajul exclusiv al instituțiilor de stat, cărora le revenea de aceea obligația să asigure unicul mijloc de retribuție al scriitorilor (Fondul Literar). După apariția Legii Dreptului de Autor, nr. 8/1996, timbrul literar și-a pierdut orice relevanță, devenind o măsură suplimentară și redundantă de taxare a cititorilor, în beneficiul conducerii Uniunii Scriitorilor din România', susține AER.

Dacă timbrul literar nu va fi eliminat, AER propune reducerea cuantumului acestuia la 0,2% din valoarea unei cărți, având în vedere că proiectul extinde aplicabilitatea timbrului la absolut toate cărțile, indiferent dacă sunt tipărite sau audio și indiferent dacă au fost editate sau nu în România.

De asemenea, AER reia modificările propuse Ministerului Culturii încă de acum trei ani privind actuala formă a Legii nr. 35/1994: timbru literar pentru cărțile beletristice ale autorilor români, mai puțin cărțile pentru copii, vândute prin unitățile de orice fel, editate sau nu în România; viramentul către organizațiile de creatori a sumelor încasate să se facă anual; reducerea la 0,01% a penalităților pe ziua de întârziere.

Totodată, AER se pronunță ferm împotriva oricărei încălcări a deciziilor judecătorești definitive.

'Modificările propuse de Ministerul Culturii vor face Uniunea Scriitorilor unic beneficiar al timbrului literar, în condițiile în care există patru decizii consecutive ale instanțelor din România care statuează rolul de beneficiar al acestor sume pentru Asociația Română a Creatorilor Culturali și Artiștilor (ARCCA), entitate care a dovedit că poate să facă proiecte de mult mai mare impact pentru cultura scrisă, având la dispoziție sume mult mai mici decât Uniunea Scriitorilor', mai transmite AER. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* Președintele Uniunii Scriitorilor respinge afirmațiile Asociației Editorilor referitoare la colectarea timbrului literar