Documentele verificate la Muzeul ''Enescu' nu prezentau urme de deteriorare sau de modificare a stării lor, a afirmat, vineri, dr. Emanuel Petac, președintele Comisiei Naționale a Muzeelor, coordonatorul comisiei stabilită de Ministerul Culturii pentru verificarea situației patrimoniului Muzeului Național 'George Enescu' - Palatul Cantacuzino.

Comisia, stabilită prin OMC 2583/09.03.2026, i-a avut în componență pe dr. Emanuel Petac, șef al Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române - președinte, și pe membrii Andrea Bernath, specialist în conservarea și restaurarea bunurilor culturale, Nicoleta Rahme, director Direcția Colecții și Servicii de Bibliotecă BNaR, dr. Laura Troșan, restaurator expert acreditat, Anca Ioana Andreescu, șef Serviciu Colecții Speciale din Biblioteca Națională a României.

'Ce am constatat noi din punct de vedere al artefactelor depozitate: am fost acolo câteva ore, nici vorbă nu poate fi de verificarea întregului material patrimonial al Muzeului Național 'George Enescu', pentru bunul motiv că sunt peste trei mii de obiecte. (...) Toate pe care le-am văzut sunt depozitate în cutii, sunt pe rafturi metalice, nu au contact nici pe departe, nu sunt pe sol, să spunem, sunt în cutii neutre din punct de vedere al ph-ului, temperatura și umiditatea înăuntru, așa cum se prezentau ele ieri, așa cum arătau termohidrografele, erau în parametri legali', a precizat acesta în cadrul conferinței de la Biblioteca Națională a României..

Artefactele erau păstrate în cutii neutre, erau puse în folii profesionale de plastic, foarte bine păstrate, a adăugat el.

'N-am constatat, n-am întâlnit niciun document care să fi prezentat urme de deteriorare sau urme de modificare a stării lui în ultimii ani, altfel decât ar fi fost acel document, inclusiv cel pe care-l vedeți (pagină din Simfonia a III-a de George Enescu - n.r.), altfel decât ar fi fost el în perioada anterioară, să zicem a anului 2021. Am înțeles că fondul documentar de acolo ar fi digitalizat în proporție de 90%, nu mai că acest lucru nu este public, asta este altă treabă, dar el există și poate face o comparație cu momentul când a fost digitizat, în 2012', a declarat Emanuel Petac.

Toată arhiva va fi cercetată de oameni de specialitate, care să constate starea absolută a tuturor obiectelor.

'Am întrebat-o pe doamna conservator: doamnă, sunteți persoana care cunoașteți cel mai bine fondul documentar de acolo. Arătați-ne un document sau ceva documente despre care ziceți că s-au deteriorat. N-am primit niciunul. Dacă n-am primit nici noi, nu putem să vă spunem că am văzut vreunul, pentru că n-am văzut, iar cele pe care le-am verificat nu erau deteriorate', a mai afirmat dr. Emanuel Petac.

Președintele comisiei a amintit că 'decizia de stocare s-a luat la începutul lunii august 2021, în cadrul unui Consiliu de Administrație al muzeului, în momentul în care au fost informați că trebuie să plece de acolo că vine șantierul peste ei. Și atunci, cu speranța că va dura maxim doi ani, atunci au decis să le pună în containere și în condițiile în care se află și astăzi'.

El a precizat că tot ce au putut să facă membrii comisiei, într-o singură zi, 'a fost să ne ducem și să constatăm vizual, prin comparație cu fotografii, scanări anterioare și strict vizual, cum se prezentau și cum erau depozitate, păstrate, conservate obiectele la momentul respectiv'.

Întrebat dacă au putut vedea niște rapoarte despre modul cum au fost păstrate artefactele, Emanuel Petac a afirmat că nu a primit nimic de felul acesta, pentru că 'nu prea sunt'.

Despre asigurarea manuscriselor, Petea a spus că nu sunt asigurate 'cu siguranță'.

'Asta nu este o situație strict specifică Muzeului Național 'George Enescu'. Nu este nimic asigurat în țară de când este legea. Pentru că vă dați seama că ar fi vorba despre sume enorme să plătești asigurare (...). Dacă ai plăti asigurare pe toate, ceea ce înseamnă evaluare și reevaluare și, eventual, casate, ceea ce nu este cazul, că nu ai cum, nu ai resursa umană și financiară, dar, presupunând că ai avea toate acestea, ar fi vorba de sume enorme', a precizat președintele comisiei.

Într-o intervenție video, Andrea Bernath, specialist în conservarea și restaurarea bunurilor culturale, a afirmat că 'materialele folosite pentru împachetare și ambalare au fost de înaltă calitate'.

'Despre manuscrise aș vrea să vă spun că cele mai prețioase dintre ele erau individual puse în plicuri mai largi, care este o modalitate de a proteja hârtia, recunoscută în mediul specific, și nu au în acest fel posibilitatea să fie afectate de fluctuațiile curente, de scurtă durată. (...) Sunt foarte bine împachetate și acest lucru întârzie impactul factorilor schimbați în aceste containere. De asemenea, există piese de tipul tablourilor, dar noi nu le-am văzut, pentru că și ele, la rândul lor, sunt împachetate în material textil de tip bumbac-monton, care este un alt material utilizat în rândul colegilor care se ocupă de conservare preventivă', a explicat Andrea Bernath.

Despre climatul în care au fost depozitate artefactele, Bernath a menționat că acestea 'se încadrează în normele prevăzute, deși se pot face îmbunătățiri la acest microclimat'. A mai spus că artefactele nu sunt depozitate în condiții optime și s-au propus soluții, 'dar toate aceste soluții sunt supuse unei evaluări cel puțin la fel de laborioase ca acest început de analiză'.

Nicoleta Rahme, director Direcția Colecții și Servicii de Bibliotecă BNaR, a precizat că mutarea documentelor trebuie să fie făcută cu foarte mare atenție.

'Pentru o perioadă fie se pot lua alte containere, fie se relochează într-un depozit muzeal, dar care să aibă absolut toate condițiile necesare. Or, documentele care se păstrează într-un microclimat, ele se adaptează acolo. Nu poți să le iei efectiv. Ele trebuie luate și în prezența gestionarului, chiar dacă sunt 3.000, trebuie obiect cu obiect predate. Nu le poți reloca imediat. Sau pot fi mutate într-un spațiu non-muzeal, dar care are absolut toate condițiile respective și rafturi', a spus Nicoleta Rahme.

Prezent la conferință, Bogdan Trâmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii, a menționat că depunerea ofertelor pentru restaurarea Palatului Cantacuzino a fost deschisă până pe 16 februarie și a fost o singură ofertă.

'În decembrie am lansat licitația pentru proiectare plus execuție, restaurare Palatul Cantacuzino și tot ansamblul de acolo, în 16 februarie s-a finalizat depunerea ofertelor și am primit o singură ofertă, în care ofertant este asociația formată din Edificia Carpați, Profesional Construct Proiectare, Remon Proiect SRL, cu subcontractanți Tehnoclima și Tehnoinstal, care în momentul actual este în evaluare. Având în vedere că avem un singur participant la licitație, evaluarea probabil va merge repede. În acest moment, evaluarea se face la nivel tehnic, etapa financiară este finală și estimăm că vom semna contractul în acest prim trimestru al anului. Din momentul în care contractul va fi semnat, vom putea interveni asupra clădirii și vom putea restaura clădirea. Va fi un contract de proiectare plus execuție, proiectare însemnând proiect tehnic nou plus execuția lucrărilor, perioada estimată până la finalizare fiind de 36 de luni', a arătat Trâmbaciu. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)