Șeful Secției de Cercetare a Limesului Roman din cadrul Muzeului Județean Mureș, Szilamer Panczel, a declarat joi, pentru AGERPRES, că în cadrul cercetărilor efectuate în Parcul Arheologic Călugăreni, au fost descoperite o serie de artefacte inedite, între care o 'cisternă' romană, un vas de bronz, precum și vase ceramice inscripționate cu diverse nume.

'Cercetările au început în 2013 și am avut un an de întrerupere, în anul pandemiei. În 2021 ne-am concentrat pe elementele defensive în colțul nord-estic al castrului, iar din 2022 ne-am reîntors în clădirea comandamentului din castru. Ne-am axat pe curtea interioară a acestei clădiri. După straturile de demolare sau legate de distrugerea clădirii s-au conturat mai multe complexe interesante: în partea sudică a curții am descoperit o fântână care era pavată cu piatră pe interior, pe care am reușit să o săpăm integral în cursul campaniei din 2025, adică vara trecută. În partea nordică a curții, ca o ultimă intervenție, am descoperit o groapă foarte mare și nu prea am înțeles ce ar putea să fie această groapă imensă. Abia anul trecut am reușit să clarificăm funcționalitatea acestei structuri și anume că e o cisternă care acumula apa pluvială de pe acoperișul clădirii, a rămas deschisă, așa că s-a umplut treptat cu dărâmături, cu straturile de distrugere a clădirii. Noi am reușit să descoperim structuri de lemn legate de această cisternă foarte bine conservate, lucru care este extrem de rar în perioada romană: să ai bârne, scânduri de 2.000 de ani conservate', a declarat, pentru AGERPRES, șeful Secției de Cercetare a Limesului Roman din cadrul Muzeului Județean Mureș, Szilamer Panczel.

Datorită pânzei freatice ridicate din Valea Nirajului, a spus arheologul, s-a conservat aproape 80 centimetri înălțime din această cisternă a Parcului Arheologic Călugăreni, redenumit Limes Parc Călugăreni.

'Avea aproximativ 2x6 metri și este plină de material arheologic. Dorim să continuăm cercetarea în vara acestui an și să conservăm, pe măsura posibilităților, aceste elemente de lemn care ne oferă posibilitatea unei datări mai exacte pe baza metodologiei dendocronologice, dar permite și stabilirea speciilor folosite. De asemenea, să înțelegem mai bine aprovizionarea cu apă a acestei armate. Nu avem urmele unui apeduct, cum ar avea orașele mari sau castrele de regiune, și atunci ei trebuiau să asigure apa pentru soldați, pentru animale, pentru activitățile de construcție prin aceste cisterne. Și este ceva neobișnuit să ai o cisternă chiar în mijlocul curții. Fântâni s-au mai descoperit și în alte castre în clădirea comandamentului, dar e ceva foarte interesant să avem și o fântână și o cisternă, poate din faze diferite, dar în aceeași curte', a subliniat Szilamer Panczel.

Această cisternă romană nu este singulară în România, diferența fiind constatată în privința unor elemente de construcție.

'Se pare că la Jidova, tot în curtea Principiei, s-a descoperit o groapă similară, relativ mare. Ieri mi-au sugerat colegii de la București că ar menita verificată. La Porolissum, tot pe Limesul Daciei, am avut ocazia să săpăm o cisternă foarte mare, nu în curtea interioară, ci chiar lângă clădirea comandamentului. Dar cisterna respectivă era construită din piatră cu un mortar hidrofug, un mortar de izolare, și podeaua era pavată cu cărămidă romană. Era mult mai mare decât cisterna noastră, dar avea probabil aceeași funcționalitate: colecta apa de pe acoperișul clădirii comandamentului și după aceea aproviziona pretoriul, unde avea comandantul reședința', a precizat Panczel.

Cât privește fântâna de la Călugăreni, adâncă de patru metri, cercetările din 2022 au evidențiat că are o formă pătrată, este placată cu piatră, iar în aceasta au fost găsite zeci de vase ceramice relativ bine păstrate, cu numele proprietarilor incizate pe unele dintre ele, fapt ce reprezintă o raritate.

Dar marea descoperire din această fântână este un ulcior de bronz aproape intact, prima descoperire de acest gen de la Călugăreni.

'Aceste fântâni funcționează ca niște complexe închise. La un moment dat se renunță la folosirea lor și atunci devin ca o capsulă a timpului, ne păstrează tot ce a fost aruncat sau ce a căzut în aceste structuri. Astfel, avem o datare foarte clară pentru aceste complexe. În fântână s-a descoperit o cană din bronz, care era folosită pentru încălzirea apei. Iarăși este un vas deosebit, fiindcă la Călugăreni nu aveam vase din bronz de această calitate și mai ales foarte bine păstrate. Vasul va fi expus în această primăvară în expoziția care se pregătește la Călugăreni, în urma finalizării investiției din programul PNRR. Se lucrează deja la expoziție. Materialele din această fântână vor fi expuse, vasele de ceramică sunt deja restaurate și reflectă foarte bine influențele culturale ale acestei provincii, dar și legătura acestui sit cu restul Imperiului Roman. Avem vase care indică legături cu zona sud-dunăreană, avem vase care indică legături cu zona Panoniei. Trebuie să ne gândim la Călugăreni ca la un mic centru cosmopolit care face parte dintr-un vast imperiu și unde oamenii din diferitele colțuri ale imperiului au ajuns aici', a subliniat Szilamer Panczel.

În anul 2024, situl 'Frontierele Imperiului Roman - Dacia', pe care figurează și nouă obiective de pe raza județului - Brâncovenești, Călugăreni, Sărățeni, Vătava, Ideciu de Sus, Ibănești, Chiheru de Jos, Eremitu și Câmpu Cetății - a fost inclus pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

La baza acestei reușite stau numeroase cercetări efectuate de mai bine de un deceniu, atât în cadrul Programului Național LIMES, cât și în alte proiecte de cercetare coordonate de arheologii Muzeului Județean Mureș.

Castrul de la Călugăreni este recunoscut încă din secolul al XVIII-lea, când a fost descris pentru prima oară de contele Luigi Ferdinando Marsigli (1658-1730), cel care a realizat o hartă topografică a acestui obiectiv.

În antichitate, Castrul de la Călugăreni, care a adăpostit trupe auxiliare de tip cohortă, se afla în provincia Dacia Superior, pe drumul limes-ului estic dintre castrele Brâncovenești (în nord) și Sărățeni (sud-est), între acestea fiind amenajate o serie de turnuri de observare. AGERPRES / (A - Dorina Matiș, editor: Marius Frățilă, editor online: Simona Aruştei)