Un număr de 330 de artiști îi solicită ministrului Culturii, Andras Istvan Demeter, într-un memoriu, adoptarea de către Ministerul Culturii a unor politici publice dedicate susținerii dansului contemporan și accesului publicului la această formă de artă.

'Având în vedere caracterul aproape exclusiv independent al acestui domeniu, lipsa unor mecanisme stabile și coerente de sprijin produce efecte imediate și disproporționate: blocaje instituționale, precaritate financiară, reducerea capacității de dezvoltare artistică și imposibilitatea de a dezvolta și forma în mod continuu publicul de dans contemporan. Situația actuală nu reprezintă un incident izolat, ci consecința acumulată a unor disfuncționalități sistemice care necesită atât o intervenție strategică, cât și soluții punctuale. (...) Sectorul de dans contemporan își exprimă disponibilitatea de a participa la constituirea unui grup de lucru care să contribuie la elaborarea acestui cadru strategic și solicită asumarea explicită a adoptării și implementării sale într-un termen rezonabil', se arată în memoriul adresat, luni, ministrului Culturii.

Potrivit documentului, evenimentele recente privind retragerea Sălii Omnia din administrarea Centrului Național al Dansului București, coroborate cu dificultățile recurente întâmpinate în ultimii ani în ceea ce privește infrastructura, finanțarea și predictibilitatea mecanismelor publice de susținere, evidențiază vulnerabilitatea structurală a sectorului de dans contemporan din România și a publicului său.

Referindu-se la spațiile și infrastructura pentru dansul contemporan, semnatarii documentului solicită Ministerului Culturii, pe termen scurt, să identifice, după consultări cu CNDB, 'în termen de 90 de zile', a unui spațiu suplimentar provizoriu 'destinat prezentării spectacolelor Centrului, diferit de Sala Stere Popescu, care rămâne în administrarea instituției, dar care este insuficientă pentru acoperirea nevoilor actuale de producție și difuzare'.

De asemenea, se solicită Ministerului Culturii ca prin Institutul Național pentru Cercetare și formare Culturală 'să realizeze, până la 30 martie 2027, un studiu de cartografiere a infrastructurii de dans contemporan din România'.

Conform sursei citate, studiul ar servi pentru descrierea ecosistemului actual (organizații, artiști, spații de dans consacrate sau emergente, dedicate sau adaptate activității coregrafice), identificarea provocărilor, formularea unor recomandări pentru o politică națională de dezvoltare a dansului contemporan în România.

Totodată, în paralel se solicită Ministerului Culturii ca, în cursul anului 2026, să stabilească, împreună cu INCFC, un plan de cercetare pentru maparea spațiilor cu destinație culturală aflate în administrarea autorităților publice locale.

CNDB mai solicită, de asemenea, ca după consultări, ministerul să anunțe public, până la 30 noiembrie 2026, imobilul destinat sediului permanent al CNDB.

'Având în vedere caracterul unic și național al CNDB, sediul trebuie să fie situat într-o zonă accesibilă publicului larg, într-o clădire care nu prezintă riscuri cunoscute sau potențiale (structurale, seismice, juridice sau de regim de proprietate) care ar putea afecta funcționarea instituției pe termen lung', se arată în document.

Semnatarii memoriului cer Ministerului Culturii să adopte, până la 30 noiembrie 2027, 'un cadru strategic pentru constituirea unei rețele de centre coregrafice regionale, în orașele în care există comunități active de dans. Aceste spații să primească statutul de centre coregrafice locale sau regionale și (...) până la finalul anului 2028, minimum două centre să fie operaționalizate, cu bugete dedicate și mecanisme clare de funcționare. Extinderea progresivă a rețelei în alte orașe cu comunități active de dans să fie realizată până în 2030, prin includerea unei linii bugetare distincte și recurente în bugetele anuale ale Ministerului Culturii'.

În document se precizează că 'CNDB nu a beneficiat, din 2016, de un buget dedicat pentru organizarea propriului apel de proiecte, fapt care a limitat semnificativ capacitatea instituției de a sprijini direct creația și producția în sectorul de dans contemporan. Acest apel de proiecte răspundea unei părți substanțiale din nevoile sectorului cultural independent'.

Potrivit memoriului, se solicită 'alocarea explicită de Ministerul Culturii, în bugetul CNDB pe anul 2026, a unei sume minime de 1.000.000 lei destinate reluării apelului propriu de proiecte al CNDB, astfel încât acesta să poată fi lansat și implementat cu maximă celeritate după aprobarea bugetului și să permită contractarea și utilizarea efectivă a fondurilor în același exercițiu bugetar'.

De asemenea, se propune ca Ministerul Culturii să elaboreze și să adopte un cadru normativ care să instituie obligația lansării anuale a programelor de finanțare gestionate direct în termen de 30 de zile de la aprobarea bugetului ministerului, pe baza unui calendar recurent și a unor regulamente stabile.

Până la 30 septembrie 2026, CNDB solicită Ministerului Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP), să asigure funcționarea stabilă a platformei digitale, remedierea problemelor tehnice recurente și instituirea unui mecanism permanent de dialog instituțional cu beneficiarii, în vederea eficientizării procesului de raportare financiară aferent anului în curs.

Totodată, până la 30 septembrie 2026, este solicitată 'elaborarea și publicarea unui cadru normativ pentru instituirea unui mecanism de cofinanțare destinat organizațiilor culturale independente beneficiare ale programelor europene de finanțare, în vederea acoperirii unei finanțări eficiente și sustenabile la nivelul organizațiilor naționale. Acest mecanism trebuie să prevadă proceduri accesibile, criterii transparente și posibilitatea depunerii cererilor în corelare cu calendarele programelor europene, pentru a permite organizațiilor independente participarea efectivă la aceste programe', iar acest mecanism de cofinanțare 'să devină operațional odată cu exercițiul bugetar din 2027'.

Conform memoriului, în prezent, 'legislația din România nu recunoaște și nu reglementează modelul de organizare și funcționare al companiilor de dans sau teatru, în sensul unei forme juridice adaptate specificului acestui domeniu', în acest sens solicitându-se Ministerului Culturii 'să inițieze, până la 30 noiembrie 2026, un grup de lucru în colaborare cu reprezentanții sectorului coregrafic independent și specialiști din domeniul cultural, pentru a demara un proces de analiză și consultare privind modelele de organizare și funcționare ale companiilor independente de dans și teatru la nivel european, în vederea fundamentării unui cadru legislativ adaptat specificului acestui domeniu'.

În concluzie, semnatarii solicită Ministerului Culturii 'asumarea unui calendar clar de implementare a măsurilor propuse, încă din anul 2026'.

'Ne exprimăm disponibilitatea de a participa la constituirea unui grup de lucru pentru elaborarea unei politici publice dedicate dansului contemporan și solicităm comunicarea unui răspuns oficial privind măsurile pe care Ministerul Culturii intenționează să le adopte, în termen de 30 de zile de la primirea prezentului memoriu', se mai arată în document.

Printre semnatarii memoriului se află Simona Deaconescu - coregrafă; Florin Fieroiu - coregraf independent, consultant artistic TNB; Vava Ștefănescu, coregrafă; Mihai Mihalcea, coregraf; Ada Solomon - producător de film; Arcadie Rusu - coregraf; Ilinca Manolache - actriță; Istvan Teglas - actor performer; Vanda Ștefănescu - Coregrafă; Katia Pascariu, actriță; Mihaela Sîrbu - actriță, cadru didactic; Alexandru Solomon - cineast, președinte al Asociației One World Romania; Gianina Cărbunariu - regizoare; Andrei și Andreea Grosu - regizori, manageri unteatru; Theodor-Cristian Popescu - regizor, profesor; Ștefan Lupu - manager, profesor, artist. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)