Peisajul cultural al județului Arad este marcat de o transformare profundă și, adesea, dureroasă în mediul rural: declinul bibliotecilor comunale, cândva o sursă importantă de informare pentru comunitate. Majoritatea acestor instituții s-au închis în ultimele decenii, incapabile, cu mici excepții, să facă față schimbărilor aduse de era digitală și de constrângerile bugetare.

Dacă în anii '90 în județ funcționau peste 70 de biblioteci, astăzi mai sunt deschise aproximativ 20, iar alte zece sunt în curs de renovare sau modernizare.

Managerul Bibliotecii Județene 'A.D. Xenopol' Arad, Ionel Bulbuc, a declarat, pentru AGERPRES, că există programe prin care se dorește salvarea acestor spații culturale.

'Dacă în anul 1994 existau 74 de biblioteci care depuneau statistica de funcționare anual, acum avem un număr de 30 de biblioteci care raportează activitatea, din care, cu aproximație, în acest moment sunt fizic deschise 20, iar celelalte 10 sunt în diferite stadii de mutare în alte clădiri sau renovare', a declarat Ionel Bulbuc.

Biblioteca Județeană încearcă să implementeze soluții creative, iar un astfel de demers este proiectul 'Se deapănă povești', prin care oameni de cultură le citesc celor dornici să asculte.

'Începând cu luna mai a anului trecut, am avut mai multe acțiuni prin care partenerii Bibliotecii Județene - scriitori, actori, persoane cu rol activ în zona non formală a alfabetizării și lecturii, precum și persoane specializate în arta povestirii - au strâns în jurul lor grupuri mari de copii, în bibliotecile publice, prin proiectul 'Se deapănă povești'. Reacția comunităților în care am reușit să ajungem cu proiectul a fost una pozitivă. Cititorii și utilizatorii de bibliotecă sunt dornici de informație, interacțiune, noutate', a spus Bulbuc.

Proiectul 'Se deapănă povești' a debutat în 2002, dar pe atunci poveștile erau citite la Biblioteca Județeană, în școli și grădinițe. În prezent, această activitate care atrage mulți copii se desfășoară în rotație și în bibliotecile din județ.

** Soluții locale: agent agricol sau consilier fonduri europene, în rol de bibliotecar

Cum numărul celor care împrumută cărți s-a redus constant în ultimii ani, mulți primari de comune s-au întrebat cât de sustenabilă mai este această activitate. Edilii admit importanța bibliotecilor pentru comunitate, dar spun că le este greu să le finanțeze în contextul actual de austeritate și reduceri de organigramă.

Foarte puține instituții își permit un bibliotecar cu normă completă, iar soluția găsită a fost, în majoritatea cazurilor, delegarea de atribuții către alți angajați ai primăriei. La Ignești, de exemplu, bibliotecar este agentul agricol, iar instituția 'se deschide la solicitarea celor care au nevoie de cărți', așa cum a explicat primarul Ioan Marinel Urs, care speră ca 'o viitoare dotare cu computere să aducă tineri'.

Situația este similară la Hășmaș, unde bibliotecara se ocupă și de Starea Civilă.

'Spațiul destinat bibliotecii este în reabilitare, la Căminul Cultural. Avem fond de carte, dar este suspendată activitatea. Bibliotecara noastră are și alte sarcini, lucrează la Starea Civilă, pentru că e complicat să mai plătim un salariu cu toate aceste constrângeri bugetare', spune primarul comunei, Cornel Popa.

La Petriș, fondul de carte nici nu mai are statut de bibliotecă, fiind păstrat la Primărie și gestionat de un angajat pe post de consilier fonduri europene.

'Nu are statut de bibliotecă, dar avem un angajat pe post de consilier fonduri europene care este delegat să se ocupe de fondul de carte. Oricine vine la Primărie, poate să împrumute cartea de care are nevoie. Înainte, aveam sediu de bibliotecă la Căminul Cultural, dar acolo au loc cursuri, pentru că școala este în renovare. În actuala conjunctură, cu reducerea organigramelor, nu ne permitem plata unui salariu de bibliotecar', a declarat primarul Ionel Gheorghe Berari.

La Macea nu mai există bibliotecar, pentru că a ieșit la pensie.

'Urmează să dăm atribuții cuiva din primărie. Oricum, biblioteca nu mai este ce a fost pe vremuri, mai vin doar elevi trimiși de profesori, de aceea nici nu mai angajăm bibliotecar cu normă întreagă, nu s-ar justifica plata unui salariu', a declarat primarul Ciprian Otlăcan.

** Adaptarea la digital atrage tinerii

Un exemplu de adaptare la vremuri se întâlnește în comuna Șiria. Aici se află una dintre cele mai frumoase biblioteci din județ, atât din punct de vedere al arhitecturii clădirii, cât și al amenajării interioare. Instituția are peste 12.000 de cărți din literatura română și cea universală, însă cititori au rămas doar elevii, care ridică anumite volume de care au nevoie la școală.

Mariana Popa, bibliotecara din Șiria, a descris pentru AGERPRES declinul activității: 'Acum zece ani veneau zeci de cititori pe zi, acum vin zeci de cititori pe săptămână, iar aceștia sunt elevi'.

Ea a menționat că 'accesul facil la resursele online i-a îndepărtat pe cititori de cartea tipărită, inclusiv pe adulți', adăugând că 'ultimii doi nostalgici au renunțat anul trecut'.

Soluția de supraviețuire a fost îmbrățișarea digitalului: biblioteca s-a dotat cu o sală de computere cu acces la internet, care a devenit atracția principală, însă doar pentru tineri.

'Tinerii vin aici pentru a se bucura de spațiul digital. Sala de computere le oferă acces la internet și, chiar dacă mai toți au acasă această facilitate, unii preferă să învețe împreună sau să socializeze aici. Pentru noi este o bucurie să îi avem la bibliotecă, pentru că știm că pleacă din acest spațiu cu o influență mai bună și cu informații utile', spune Mariana Popa.

La momentul documentării noastre, toate computerele din bibliotecă erau ocupate de elevi care terminaseră cursurile de la școală.

'De cele mai multe ori vin ca să iau cărți, pentru că sunt trimis de profesoara de Limba română, dar vin și să mă joc pe computer', a spus Cristian.

În schimb, Mara spune că vine mai mult pentru a căuta online informații necesare la proiecte școlare.

'Anumite cărți poate nici nu le mai găsesc în format fizic, mai repede le găsesc în format digital. Uneori, urmăresc și cursuri online alternative, iar asta mă ajută mult la teme', a spus tânăra.

La biblioteca din Șiria, periodic se organizează și ateliere de creație sau promovări de cărți, în încercarea de a se menține vie legătura cu publicul.

Bibliotecara Mariana Popa consideră că instituția va trebui să rămână un spațiu cultural pentru comunitate, 'chiar dacă va reinventa formele prin care își va duce mai departe misiunea'. La nivel local, una dintre variantele luate în considerare pentru a-i aduce și pe adulți înapoi în bibliotecă este organizarea de cursuri de competențe digitale. AGERPRES / (AS - redactor: Marian Buga, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Irina Giurgiu)