Constantin Brâncuși a construit o vastă operă de o remarcabilă complexitate tematică, fiind unul dintre cei mai cunoscuți români pe plan mondial, încă din timpul vieții, a declarat președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop.

'Constantin Brâncuși este unul dintre cei mai cunoscuți români pe plan mondial, încă din timpul vieții sale. 'Poet al formelor cioplite', Brâncuși a construit o vastă operă, de o remarcabilă complexitate tematică. După trecerea din viața aceasta, faima sa și a operelor sale nu a încetat să sporească. Chiar și după zeci de ani, lucrările sale ocupă un loc de cinste printre marile creații artistice ale lumii', afirmă istoricul, într-o declarație acordată AGERPRES, în memoria marelui sculptor.

Lucrările lui Brâncuși, în mari muzee ale lumii, din România la Philadelphia și de la Cleveland la Veneția, sunt unele dintre cele mai apreciate și valorizate opere de artă din întreaga lume, subliniază președintele Academiei, arătând că acestea sunt, 'de departe, cele mai bine vândute creații ale vreunui artist român din toate timpurile și al patrulea în topul celor mai valoroase creații din lume, după Giacometti, Modigliani și Matisse'.

Președintele Academiei amintește că Muzeul de Artă Modernă din Paris adăpostește atelierul integral al lui Constantin Brâncuși, în plin centrul Orașului-Lumină, obiectele prezentate dezvăluind drumul artistic, de la Hobița către centrul universului artistic.

'Artistul și-a lăsat moștenire opera lumii, prin atelierul său de la Paris, dar și României, prin minunea de la Târgu Jiu. României anilor 1950 nu avea cum să o lase, fiindcă își știa țara de atunci în captivitate comunistă rusească (sovietică). În România, Constantin Brâncuși a fost 'redescoperit' și recunoscut drept geniu național după 1964, atunci când a început o anumită deschidere spre valorile noastre tradiționale. În consecință, ansamblul monumental de la Târgu Jiu cu monumentele cunoscute - Coloana fără sfârșit, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului - a putut fi amenajat și îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac. În 1990, a fost ales membru post-mortem al Academiei Române', arată Ioan-Aurel Pop.

Academia Română organizează în acest an închinat marelui artist o serie de manifestări. Prima s-a referit la ecorșeele lui Brâncuși făcute de artist în tinerețe, împreună cu profesorul Dimitrie Gerota, membru corespondent al Academiei. Următoarea, din 19 februarie, se va referi la Complexul artistic de la Târgu Jiu.

Manifestările vor continua în tot acest an, în colaborare cu importante instituții de cultură precum Muzeul Național de Artă și Muzeul Național al Literaturii Române. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dădârlat)