Expoziția-manifest 'Zeii de împrumut ai Vienei. Martori împietriți', vernisată recent la Muzeul Național al Banatului (MNB) din Timișoara, invită publicul la o călătorie prin mitologia Antichității, printre personajele fantastice ale panteonului deităților grecești și romane, unde vor putea descoperi peste 100 de fotografii de artă și document, realizate de fotograful de artă și teatru Christine de Grancy.

Expoziția-manifest atrage atenția, într-un mod inedit, nu doar asupra esteticului arhitectural, ci mai ales asupra importanței care trebuie acordată păstrării patrimoniului cultural.

Foto: (c) Otilia Halunga/AGERPRES

Și pentru că Timișoara este supranumită 'Mica Vienă', datorită patrimoniului arhitectural inspirat de clădirile Curții habsburgice de secol XVIII - început de secol XX, expoziția este și o provocare pentru autoritățile locale și pentru concitadini să-și aplece mai mult atenția asupra zestrei imobiliare, știut fiind faptul că Timișoara are cele mai numeroase clădiri istorice din țară, care depășește 10.000 de obiective și situri.

Pășind în Mansarda MNB, aflăm că Christine de Grancy a urcat într-o zi a anului 1975 pe platoul teatrului din Viena și a descoperit o adevărată epopee, urmărind lucrările monumentale amplasate pe acoperișurile din jurul Teatrului, al Parlamentului, al Primăriei, al Palatului de Justiție și al altor instituții din jur, creând adevărate narațiuni fotografice.

Foto: (c) Otilia Halunga/AGERPRES

Răsfoind cataloagele cu fotografii, itinerariul ne poartă într-o călătorie fabuloasă, într-un tur al Vienei imperiale, 'pe acoperișuri', pe parcursul căreia îi descoperim, între alții, pe impunătorul zeu al vântului de Nord, Boreas, de pe clădirea teatrului (Burgtheater), care acoperă magnific sistemul de curățare a aerului din subsolul clădirii, alături de Apollon, zeul artelor frumoase, pe zeița Artemis/Diana, a vânătorii, de pe acoperișul Parlamentului, sau zeița Nike, simbolul Victoriei, până la Pallas Athena/Minerva, zeița înțelepciunii sau Ares/Mars, regele războiului, puternic și distrugător, ori Atlas.

Andrei Popov, director adjunct și ofițer de presă al Forumului Cultural Austriac din București, a declarat, pentru AGERPRES, că acest 'popor de piatră' al zeităților este absolut nevăzut de către turiști, chiar și de către vienezii de rând, dar care nu au cheile de la ușile ce pot conduce pe acoperișurile palatelor și edificiilor emblematice ale Vienei.

Foto: (c) Otilia Halunga/AGERPRES

'Este un proiect foarte interesant, demarat la intersecția dintre arta documentară istorică, chiar semiologie și antropologie, în anul 1975, când Christine de Grancy, una dintre cele mai remarcabile fotografe de artă ale lumii, a urcat pe acoperișul Burgtheater, să vadă unde duce o gură de aerisire. Și a descoperit atunci că unul dintre capetele tubului de aerisire care deservea sala se găsea în pâlnia zeului Boreas, o reprezentare a zeului Boreas, vântul de Miazănoapte, care se află în continuare pe acoperișul Burgtheater. De aici a început această explorare a acoperișurilor. Ea a urcat pe aceste edificii până prin 2020, explorând permanent noi teritorii și adăugând fotografii noi la acest proiect. De altfel, expoziția începe chiar cu Boreas și continuă cu fotografii relativ recente, până prin 2018. Restul fotografiilor fac parte dintr-un fond personal al autoarei, care nu este expus aici integral. Aceasta este o expoziție care a călătorit foarte mult prin Europa și prin lume, este o expoziție - manifest. Manifest atât pentru o anumită abordare a lumii, în favoarea unui patrimoniu și a salvării unui patrimoniu, dar și un manifest pentru oameni, pentru că toate elementele acelea fotografiate spun o poveste legată de un timp politic, de un timp social, de un timp artistic, de un timp în care oamenii aveau sau întrețineau diferite alte relații decât cele pe care le avem noi, între noi, în cadrul unei societăți, în momentul de față. Și este extrem de interesant să vezi modul în care evoluează partea aceasta istorică - vorbim despre secolul XVIII până în timpurile prezente -, ce însemna puterea pe vremea aceea și ce înseamnă astăzi', detaliază Andrei Popov.

Foto: (c) Otilia Halunga/AGERPRES

El explică de ce vorbim despre 'zei de împrumut' ai Vienei: pentru că toate acele figuri vin din mitologia greacă și din mitologia romană.

'Practic, niciunul dintre acei zei nu au nimic de-a face cu mitologia sau cu imaginarul cultural al popoarelor germanice. De aceea este foarte interesant să vedem, de exemplu, care sunt rațiunile pentru care pe acoperișul Parlamentului din Viena se află Nike reprezentată de opt ori, în diferite moduri, poziții și situații. Faptul că o avem pe Pallas Athena pe o clădire din centrul Vienei este ceva destul de inedit. Ori, fie ei și împietriți, totuși, acești zei transmit un mesaj. Ei sunt mai mult decât niște simboluri care țin de un anumit imaginar, de o anumită epocă. Toate aceste statui vorbesc, cât se poate de concret, despre statut, despre putere și despre niște raporturi între societate și clasa conducătoare', subliniază oficialul Forumului Cultural Austriac din București.

Foto: (c) Otilia Halunga/AGERPRES

Andrei Popov remarcă faptul că și în Timișoara, 'Mica Vienă', regăsim astfel de statui pe clădirile de patrimoniu, ridicate în perioada stăpânirii Curții de la Viena, care însă sunt în pericol de a se prăbuși și de a fi pierdute.

Foto: (c) Otilia Halunga/AGERPRES

'Pentru aceasta, este nevoie să ne ridicăm cu toții privirile din teluricul pe care pășim, pentru că vom descoperi bijuterii arhitecturale, capodopere neglijate de trecători, să realizăm că avem valori peste tot, lângă noi. Timișoara a fost supranumită 'Mica Vienă' pentru că are o structură arhitecturală și urbană asemănătoare cu Viena. După ce vizitatorii din orice alt oraș au văzut această expoziție, au început să ridice ochii pe ziduri și pe acoperișuri și să vadă ce se află acolo. Cred că acesta este cel mai important mesaj și cea mai mare importanță a acestei expoziții: faptul că te invită să te uiți la niște lucruri și să vezi, să-ți descoperi orașul cu ochi complet diferiți. Acesta este, din punctul meu de vedere, cel mai important câștig, transmis prin această expoziție. Să ne apreciem mai mult ceea ce avem, patrimoniul nostru', încheie Andrei Popov.

Foto: (c) Otilia Halunga/AGERPRES

Expoziția 'Zeii de împrumut ai Vienei. Martori împietriți' poate fi vizitată până în 29 martie, în organizarea Forumului Cultural Austriac din București. AGERPRES/(A - redactor: Otilia Halunga, editor: Irina Poenaru, editor online: Ada Vîlceanu)