Un artefact arheologic datând din perioada romană (sec. II-III d.Hr.), statueta de tip Genius sau Genius cucullatus, descoperită în așezarea din apropierea castrului roman de la Cristești, este vedeta expoziției despre istoria de 90 de ani a Muzeului Județean Mureș, intitulată 'File din istoria unui muzeu. Exemple din Târgu Mureș'.

'Statuia are în mâna stângă un corn al abundenței, păstrat doar fragmentar și reprezintă un bărbat care poartă o mantie lungă, aruncată peste umărul stâng. Veșmântul îi lasă pieptul musculos descoperit, dar acoperă partea inferioară a corpului până la glezne. Mâna dreaptă, pierdută în prezent, ținea probabil o patera, un vas folosit la sacrificii. Părul lung și bogat cade în bucle pe umeri, iar pe cap poartă un modius înalt (diademă cilindrică). La picioare are sandale reprezentate schematic, iar lângă piciorul stâng apare figura unui bărbat așezat într-o barcă, luptând cu valurile. Marmura din care este realizată statuia provine din Asia Mică, iar influențele atelierelor orientale se observă clar atât în forma coroanei, cât și în redarea trăsăturilor fizice. Prin urmare, se poate afirma cu destulă certitudine că piesa este o lucrare de import', se arată în descrierea prețiosului artefact.

Potrivit sursei citate, singura paralelă cunoscută din fosta provincie romană Dacia este un relief de marmură descoperit la Alba Iulia, care îl reprezintă fără îndoială pe Genius nautarum, zeul protector al celor implicați în transportul fluvial.

'În perioada imperială, persoanele care practicau anumite meșteșuguri erau organizate în asociații civile profesionale numite collegia. Deși la Cristești nu s-a descoperit nicio inscripție care să confirme existența unui collegium nautarum, reprezentarea de față permite identificarea divinității ca fiind Genius (collegii) nautarum', mai menționează descrierea statuetei expuse.

Șeful Secției de Istorie a Muzeului Județean Mureș, Gal Szilard Sandor, a declarat, pentru AGERPRES, că în cazul acestei statui nu poate fi exclusă nici ipoteza că aceasta îl reprezintă pe Genius fluminis, personificarea râului Mureș, a cărui protecție divină s-ar fi extins asupra întregii așezări.

'Și totuși, contextul descoperirii sugerează, de asemenea, că așa-numita clădire cu absidă descoperită la Cristești ar fi putut servi drept sediu al acestui collegium, cum erau numite asociațiile civile profesionale. Statueta reprezintă un Genius, adesea asociat în mediul rural cu o divinitate protectoare, care poartă un coif sau o pelerină cu glugă (cucullus), de unde și denumirea de Genius cucullatus', a precizat Gal Szilard Sandor.

Localitatea Cristești, situată la aproximativ 6 kilometri de Târgu Mureș, este recunoscută ca un sit arheologic major, având o istorie bogată care se întinde din neolitic până în perioada post-romană.

'Săpăturile arheologice din așezarea Romană și Daco-Romană (sec. II-IV d.Hr.) au scos la iveală o așezare vastă cu ateliere meșteșugărești, vestigii de cult, un cap din alabastru reprezentând-o pe zeița Junona, cărămizi ștampilate care evidențiază prezența unor structuri oficiale sau militare, monede post-aureliene, fiind identificate și urme de locuire aparținând culturii Wietenberg (a doua epocă a bronzului). Aceste descoperiri au fost făcute în cadrul mai multor campanii. Cele mai semnificative descoperiri sunt legate de o mare așezare daco-romană, iar pe lângă statuia de tip Genius în expoziție regăsim și alte obiecte descoperite aici, precum și o stelă funerară fragmentară din calcar, reprezentând mic sanctuar cu capiteluri compozite și coloane decorate cu ciorchini de struguri și frunze de viță de vie', a declarat, pentru AGERPRES, reprezentantul pentru comunicare al Muzeului Județean Mureș, Iulia Vizi.

Expoziția temporară 'File din istoria unui muzeu. Exemple din Târgu Mureș' explorează rolul pe care instituțiile muzeale l-au avut în construirea identităților naționale în secolele XIX și XX, inclusiv printr-o serie de reconstituiri realizate pe baza documentelor și imaginilor de epocă.

Acest proiect reunește șapte module tematice și unul final, în care sunt recreate fragmente din expozițiile de bază care au funcționat de-a lungul timpului în Târgu Mureș.

Așa că pe lângă 'Sala romană' vizitatorii mai au de parcurs și alte colecții care au îndeplinit un rol de muzeu în Târgu Mureș de-a lungul vremii: colecțiile academice și private din secolul XIX, Muzeul Industrial al Ținutului Secuiesc (1886), expoziția etnografică a lui Aurel Filimon (1936), după care urmează cercetările arheologice de la situl roman Cristești, expozițiile permanente ale perioadei comuniste (1957 și 1970) și Pinacoteca Bernády (1913).

'Fiecare sală funcționează ca o 'expoziție în expoziție', cu obiecte prezentate în atmosfera epocii lor originale și însoțite de două niveluri de lectură: texte recuperate din documentele vremii și texte actuale care explică perspectiva curatorială de astăzi. Vizitatorul este invitat să observe și să analizeze cum comunicarea și metodele de prezentare ale obiectelor s-au schimbat de-a lungul anilor', a precizat Gal Szilard Sandor.

El a arătat că aceasta e cea mai nouă expoziție a Secției de Istorie despre istoria muzeului, despre ultimii 90 de ani de activitate în Târgu Mureș, iar muzeografii au venit cu o concepție inedită, fiind adunate toate colecțiile care se leagă de înființarea muzeului din Mureș, începând de la Muzeul Industrial al Ținutului Secuiesc, care este în prima sală și prezintă primele colecții care au fost inițial în actualul Muzeu de Științele Naturii.

'Apoi avem colecția Colegiului Reformat, considerat primul muzeu înainte de Muzeul Județean Mureș. A doua sală arată ca un hol al școlii, iar în vitrine există numeroase obiecte și ustensile didactice. Apoi urmează colecția romană, după care vine colecția lui Aurel Filimon, care a fost un pasionat etnograf și colecționar de obiecte de etnografie, apoi urmează colecția de tablouri absolut impresionante ale fostului primar Bernady Gyorgy. După aceea vedem cum a fost utilizat mediul muzeal pentru propaganda politică sau cum a fost privit de oamenii simpli, ce puteau vizita în perioada comunistă. Reprezentăm prima parte a comunismului cu partea de internaționalism, apoi expoziții tipice din anii 60-80, cum arătau spațiile de expunere. Sunt elemente binevenite din care se poate învăța atât ușor ce s-a întâmplat în trecut. Ultima sală adună câte un obiect-simbol al fiecărui modul, repoziționat într-un cadru contemporan, pentru a arăta cum trecerea timpului și a ideilor reconfigurează sensurile obiectelor. A fost gândit ca un spațiu care te invită la joacă, între trecut și prezent, între noțiuni din trecut și interpretarea prezentă a obiectelor de muzeu. Așa că în ultima sală avem un mix de obiecte și descrieri ale unor obiecte foarte importante. Avem tablete, dar și documente sub formă de pergamente, care sunt ascunse vederii, în sensul că cei curioși pot accesa informațiile de pe o serie de suluri rulante', a mai evidențiat șeful Secției de Istorie a Muzeului Județean Mureș, Gal Szilard Sandor.

Între pergamentele rulante poate fi găsită și descrierea modului în care a fost descoperită o altă statuetă valoroasă în situl de la Cristești, cea a zeiței Iunona (Juno), soția lui Jupiter și protectoarea căsătoriilor. AGERPRES / (A - redactor: Dorina Matiș, editor: Marius Frățilă, editor online: Anda Badea)

Foto: (C) DORINA MATIŞ/AGERPRES