Ia este o formă de cunoaștere și există datorită femeilor, a afirmat, joi seară, fondatoarea comunității La Blouse Roumaine, Andreea Diana Tănăsescu, la lansarea catalogului expoziției-eveniment 'România. Reprezentarea identitară a portului popular în artă', desfășurată la sediul Muzeului Național de Artă al României.

'Ia nu este un decor, este structură, este limbaj, este o formă de cunoaștere. Și aici trebuie spus foarte clar: ia există datorită femeilor. Nu ca muze, nu ca inspirație, ci ca autoare. Generații întregi de femei au transmis din mână în mână acest obiect-text, acest corp de cunoaștere, acest sistem de semne. Fără academii, fără muzee, fără validare instituțională. Portul tradițional este arta lor, o artă riguroasă, codificată, transmisă prin practică, memorie și responsabilitate. În cusătura ei sunt înscrise relația cu natura, cu divinitatea, cu comunitatea și cu propriul corp, dar cel mai important cu propriul suflet. Este un alfabet feminin al lumii', a spus Tănăsescu.

Ea a subliniat că ia ne învață nu doar ce este frumos, ci și ce este durabil, transmisibil și viu.

'Identitatea secolului XXI se schimbă într-un ritm accelerat. Tehnologia comprimă timpul, fragmentează atenția și standardizează formele culturale. În acest context cred că ia ne învață nu doar ce este frumos, ne învață și ce este durabil, ce este transmisibil, ce este viu. Nu cred că ia poate fi definită în sens clasic. O privesc mai degrabă ca pe o matrice, o matrice vie, care generează continuu sens, memorie și apartenență, o formă care adună în ea timp, experiență, emoție și credință. Și poate cel mai important, ea funcționează ca o formă maternă: acoperă, protejează, conține, nu impune și nu domină, ci ține, leagă și transmite', a arătat Andreea Tănăsescu.

Fondatoarea comunității La Blouse Roumaine a atras atenția că, în contextul apariției inteligenței artificiale, formele de cunoaștere create de femei și transmise informal devin cele mai vulnerabile.

'Astăzi ajungem însă într-un punct de cotitură, inteligența artificială, prescurtat tot IA, un moment care ne obligă să ne punem întrebări serioase despre autor, memorie, apropriere și responsabilitate. Pentru că formele de cunoaștere create de femei, transmise informal, sunt astăzi cele mai vulnerabile. Poate că această expoziție este și un avertisment, dar este și o invitație de a trata ia nu ca un obiect de consum cultural, politic sau ideologic, ci ca o matrice, ca un sistem viu, ca un ghid. Pentru că ea nu aparține trecutului, ea ne pregătește pentru viitor', a mai transmis Andreea Tănăsescu.

La rândul său, directorul general al Muzeului Național de Artă al României, Erwin Kessler, curatorul expoziției și autorul catalogului, a declarat că lucrarea lansată 'este o analiză mult mai critică decât arată expoziția'.

'Veți vedea, cu siguranță, cartea nu este o odă portului popular, nu este o odă iei, este o analiză mult mai critică decât arată expoziția. Expoziția este făcută, ca toate expozițiile pe care le-am făcut, ca, în primul rând, să placă. Am plăcerea de a face plăcere (...), pe când atunci când scriu îmi permit și plăcerea de a face neplăcere. Scrisul e un revelator, probabil, uneori, mai puternic decât ochiul și de aceea veți vedea o altă față a expoziției în această carte și sper să vă doriți și după aceea să mai vedeți expoziția după contactul cu cartea', a spus Erwin Kessler.

Potrivit criticului, 'la fel ca expoziția, catalogul reliefează utilizarea în artă a costumului popular și îndeosebi a iei ca un construct mental, crucial în agregarea vizuală a identității naționale, din cele mai vechi timpuri până la ora actuală'.

'Larga acoperire istorică și geografică a expoziției oferă și o perspectivă critică asupra utilizării propagandistice a iei în diversele regimuri totalitare prin care a trecut România în secolul XX, pe care expoziția o face vizibilă și accesibilă societății noastre, pentru a îndemna la atenție, reflecție și creație', arată directorul general al MNAR, conform unui comunicat al instituției muzeale.

Lansarea catalogului marchează ultimele zile de vizitare a expoziției, care va fi deschisă până pe 8 februarie. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)