Vrancea: Oglinzile venețiene din Casa Apostoleanu - atracția Muzeului Unirii din Focșani (GALERIE FOTO)
La Muzeul Unirii din Focșani, două oglinzi venețiene uriașe, lucrate în cristal și aurite cu fine ornamente vegetale, spun povestea balurilor strălucitoare de altădată, când, în salonul somptuos al Casei Apostoleanu, elitele focșănene dansau sub privirile discrete ale acestor bijuterii ale epocii.
''Oglinzile sunt realizate la Veneția, din cristal pur, cu rame din lemn aurit, bogat ornamentate cu motive vegetale, în special în zona frontonului. Impresionează nu doar prin măiestria artistică, ci și prin dimensiunile lor remarcabile, aproximativ 3 metri înălțime și 2,3 metri lățime. Avem date certe că oglinzile sunt de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Sunt spectaculoase și, la vremea respectivă, au fost pur și simplu senzația epocii în care au fost aduse în Casa Apostoleanu. Imaginează-vă cum luminau sala de bal, reflectând candelabrele și fețele celor prezenți la serate'', a explicat, pentru AGERPRES, muzeograful Corina Duca.
''Rama oglinzilor este decorată cu flori, frunze și un șnur sculptat, iar partea superioară este încununată cu un fronton ce înfățișează chipul Regelui Soare copil - o reprezentare a lui Ludovic al XIV-lea - purtând pene și bijuterii. De-o parte și de alta apar putti, acei îngerași sau minizei cu brațele ridicate, care susțin o ghirlandă mare de flori. Este o operă decorativă de o frumusețe rară, care atrage și azi admirația vizitatorilor'', a precizat muzeograful.

Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES
Sticla oglinzilor este teșită, conține mercur și este, potrivit muzeografului, originală.
''S-a făcut chiar o probă cu o lumânare, pentru a demonstra că este cristal veritabil. Reflecția perfectă a flăcării a confirmat autenticitatea. Sunt oglinzi 100% originale'', ne explică Corina Duca.
Casa Apostoleanu, cea care a găzduit multă vreme aceste oglinzi, a fost construită în stil eclectic, pe strada Cuza-Vodă din Focșani. Era una dintre cele mai prestigioase locuințe ale orașului, cunoscută pentru eleganța arhitecturală și pentru rafinamentul interiorului.
''În salonul unde străjuiau aceste oglinzi, aveau loc celebrele baluri și serate dansante organizate de familia Apostoleanu. Se spunea că vestea despre frumusețea casei și fastul acestor evenimente ajunsese până la București, ceea ce, pentru acea perioadă, era remarcabil. Casa era luminată de candelabre impunătoare, pereții erau decorați cu tapiserii fine și mobile din lemn prețios, iar plafonul - după cum reiese din relatări de epocă - era din sticlă, astfel încât lumina lunii pătrundea și amplifica atmosfera elegantă. Oglinzile, montate în puncte cheie ale salonului, reflectau lumina și mișcările dansatorilor, creând un efect vizual spectaculos. Era un simbol al eleganței și al vieții mondene focșănene'', povestește muzeograful Corina Duca.

Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES
Poate și de aceea, casa a atras de-a lungul timpului oaspeți celebri, inclusiv pe regele Carol I, principele Ferdinand și regina Elisabeta.
''Regele Carol a venit în mai multe rânduri la Focșani, inclusiv pentru a vizita garnizoana, iar cu aceste ocazii a poposit și în casa familiei Apostoleanu. În 1888, chiar l-a decorat pe Gheorghe Apostoleanu cu Ordinul Steaua României în grad de cavaler'', menționează Corina Duca.
Dar salonul unde se aflau oglinzile a găzduit nu doar baluri, ci și întâlniri culturale, politice și acțiuni de binefacere. Era un loc animat de personalități locale, regionale și naționale.
După naționalizarea imobilului în 1950, oglinzile au fost transferate la muzeu în 1965, prin donația Consiliului Popular al orașului Focșani.
''Oglinzile au fost aduse din Casa Apostoleanu, unde se aflau încă în stare bună. Ulterior, au fost montate într-o expoziție temporară la Casa Ibrăileanu și, după deschiderea Muzeului Unirii, au fost aduse aici. A fost o adevărată provocare logistică, fiind foarte grele. Sunt prinse în chingi speciale, iar vizitatorii sunt rugați să nu le atingă'', spune Corina Duca

Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES
După anul 2000, imobilul a fost retrocedat descendenților familiei Apostoleanu, iar redobândirea dreptului de proprietate a fost urmată de o perioadă dificilă, marcată de încercări de recuperare a unor bunuri originale ale familiei. Un mandatar desemnat al moștenitorilor a cercetat arhivele și a inițiat demersuri privind identificarea unor obiecte de patrimoniu, inclusiv oglinzile venețiene. Totuși, aceste tentative nu s-au concretizat, neexistând suficiente dovezi documentare pentru revendicări ulterioare.
Astăzi, oglinzile pot fi admirate în expoziția permanentă a Muzeului Unirii, alături de alte obiecte care au aparținut familiei Apostoleanu - un ceas de voiaj, documente de studii și căsătorie, precum și o masă de jocuri de societate restaurată recent.

Foto: (c) DANA LEPĂDATU / AGERPRES
''Această masă este versatilă: închisă, pare o simplă piesă de mobilier, dar se deschide și devine masă de cărți sau șah. Are o construcție ingenioasă, prevăzută cu tăblii care se pliază și se extind, adaptându-se diferitelor tipuri de jocuri de societate. Probabil că era folosită în serile de salon ale familiei Apostoleanu, când doamnele se reuneau pentru ceai și conversație, iar domnii se retrăgeau pentru partide de cărți sau șah. Este o piesă care reflectă nu doar gustul estetic al epocii, ci și obiceiurile sociale ale elitei vremii. Nu avem fișe vechi care să ateste cu certitudine proveniența, dar toate indiciile conduc spre faptul că masa a făcut parte din mobilierul original al salonului familiei Apostoleanu'', spune Corina Duca.
Oglinzile venețiene de la Muzeul Unirii din Focșani rămân martori tăcuți ai unei lumi apuse, în care eleganța, cultura și viața socială dădeau tonul unei epoci de efervescență intelectuală și mondenă. În reflexia lor s-a scris o parte din istoria orașului, când Focșaniul era nu doar un punct pe hartă, ci un veritabil centru al rafinamentului și al spiritului național. AGERPRES/(A - redactor: Dana Lepădatu, editor: Karina Olteanu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Harghita: Comunitatea românească din Miercurea-Ciuc a celebrat Ziua Universală a Iei
Comunitatea românească din Miercurea-Ciuc a marcat, miercuri seara, Ziua Universală a Iei printr-un eveniment care a avut loc la Muzeul Oltului și Mureșului Superior, desfășurat sub mottoul 'IA și fotografIA'. Ma
Mureș: Turneul 'Pianul Călător' cu Horia Mihail, pe scena Palatului Culturii
Turneul Național 'Pianul Călător', unul dintre cele mai longevive și de succes proiecte de muzică clasică din România, a ajuns, miercuri, pe scena Palatului Culturii din Târgu Mureș, în cadrul celei de-a XVI-a ediții, dedicată în acest an conceptului de 'Pianiști compozitori'. Evenimentul susținut de pia
Vâlcea: Ziua Universală a Iei, sărbătorită printr-o expoziție fotografică și ateliere de cusut cămăși populare
Ziua Universală a Iei a fost sărbătorită miercuri, la Râmnicu Vâlcea, printr-o expoziție fotografică dedicată costumului tradițional vâlcean și prin ateliere de cusut cămăși, organizate pentru publicul iubitor de artă populară autentică la un centru comercial din centrul municipiului.
Mureș: Secretele unui cufăr militar austro-ungar, descifrate la un workshop de restaurare
O băncuță de epocă viu colorată, cuiere-blidar și piese de mobilier istoric cu povești fascinante, printre care o ladă cu dublă datare și un cufăr austro-ungar pentru transport de accesorii militare ce ascunde gravuri secrete, sunt readuse la viață în această săptămână la Târgu Mureș. Timp de șapte zile, zece specialiști cons
REPORTAJ/Ziua Iei/Cămăși vechi, readuse la viață în cadrul unui proiect al Muzeului 'Ștefan cel Mare' Vaslui
Zece ii cusute după după modelul unor cămăși tradiționale vechi, existente în patrimoniul Muzeului Județean 'Ștefan cel Mare' Vaslui, au fost prezentate, miercuri, în cadrul unei expoziții organizate cu prilejul Zilei Universale a Iei. Iile au fost lucrate de câteva femei care, din dragoste pentru portul popular, au p
Ziua Iei/Dâmbovița: Povestea iei dâmbovițene, între tradiție și influențe muscelene
De Ziua Universală a Iei, costumul popular românesc revine în prim-plan ca simbol al identității și al continuității culturale, iar în județul Dâmbovița acesta reflectă o moștenire etnografică complexă, influențată puternic de zona Muscelului. 'Costumul popular din zona noastră nu reprezintă un tot unitar. El face p
FITS 2026/Marcel Iureș: Trăim în limba română; el spune că a refuzat roluri la Londra pentru a juca în limba sa
Actorul Marcel Iureș a afirmat miercuri, în cadrul conferințelor Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), în dialog cu Matei Vișniec și regizorul Alexandru Dabija, că limba română este 'ca respirația', explicând că a refuzat roluri la Londra pentru a juca în limba sa. 'E ca respirația.
Patriarhul Daniel: Sf. Ioan Botezătorul - ocrotitor al familiilor și ajutor pentru cei care doresc copii
Sfântul Ioan Botezătorul este un păzitor sau ocrotitor al familiilor și un ajutor pentru cei care nu au copii, a subliniat miercuri, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, la sărbătoarea nașterii acestui mare proroc. Potrivit Agenției
Alegeri la Academia Română - profesorul Corin Braga, printre noii membri corespondenți
Adunarea Generală a Academiei Române, întrunită miercuri, a decis, prin vot secret, alegerea a patru membri corespondenți, printre aceștia regăsindu-se profesorul de literatură comparată, romancierul și criticul literar Corin Braga. Potrivit unui comunicat al Academiei, transmis AGERPRES, noii membrii aleși sunt: * Corin Braga - Secț
VIDEO Bihor: Avram Iancu a fost comemorat la Oradea; o ceremonie militară și una religioasă - la bustul eroului național
Avram Iancu a fost comemorat miercuri, la Oradea, printr-o ceremonie militară și una religioasă care au avut loc la bustul din Piața Traian al eroului național. Autoritățile locale, reprezentanți ai instituțiilor, un grup folcloric de copii și numeroși participanți au fost prezenți la evenimentul dedicat memoriei lui Avram Iancu, unul dintre cei mai importanți eroi
Ziua Iei/Ministerul Culturii: Sărbătorim măiestria femeilor care au transmis practicile realizării cămășii cu altiță
Ziua Iei este un prilej de a sărbători creativitatea, hărnicia, măiestria femeilor care au creat și transmis din generație în generație practicile de realizare a cămășii cu altiță, de la obținerea pânzei până la croi și alegerea ornamentelor specifice, transmite, miercuri, Ministerul Culturii. 'De Ziua Iei, Ministerul Culturii adresează r
CJ Iași: Vot în unanimitate pentru acordarea titlului de cetățean de onoare al județului lui Cristian Mungiu
Consiliul Județean (CJ) Iași a aprobat miercuri, cu unanimitate de voturi, acordarea titlului de 'Cetățean de onoare' regizorului, scenaristului și producătorului de film Cristian Mungiu. Președintele CJ, Costel Alexe, inițiatorul proiectului, a declarat că acordarea titlului de 'Cetățean de onoare al județului Iași' unor aseme
Spectacolul-concert 'Mai e vreun candidat?', de Ada Milea, în premieră, miercuri și joi, la TNB
Spectacolul-concert 'Mai e vreun candidat?', de Ada Milea, are premiera miercuri și joi, de la ora 21:30, la Sala Amfiteatru, în aer liber, a Teatrului Național 'I.L. Caragiale' din Capitală. Potrivit site-ului tnb.ro, 'Mai e vreun candidat?' este o poveste muzicală despre amor, interese, politică, șantaj, inspirată din 'O scr
Ziua Iei/Buzău: Cămașa îngropată, o ie cât un simbol istoric expusă la Muzeul ,,Timpul Omului' din Mânzălești
La Muzeul 'Timpul Omului' din comuna buzoiană Mânzălești este expusă o cămașă îngropată, o ie salvată din calea trupelor cotropitoare în jurul anului 1945, o piesă unică prin simbolistica 'Pomului vieții' și istoria sa care amintește de modul în care zestrea era salvată prin îngropare la rădăcina unui copac, departe de casă.
Ziua Iei/ Expoziție dedicată costumului purtat în comunitățile tradiționale din sud - de miercuri, la Muzeul Țăranului
Expoziția 'Urme care rămân', dedicată costumului purtat în comunitățile tradiționale la începutul secolului al XX-lea în zona de sud a țării, se deschide miercuri la Muzeul Național al Țăranului Român. Evenimentul va avea loc începând cu ora 17:00, la Sala Media, într-un cadru special, un










