REPORTAJ Povestea atelierului de la Cetatea Neamț în care în urmă cu 400 de ani se falsificau monede poloneze și suedeze
Construită în urmă cu peste 600 de ani în timpul domniei lui Petru I Mușat, Cetatea Neamț rămâne unul dintre reperele istoriei medievale pline de mistere, iar unul dintre ele a ieșit la iveală la primele explorări arheologice ale obiectivului, în urmă cu circa 80 de ani, anume falsificarea de monede la scară mare, în secolul XVI, pe timpul domnitorului Eustatie Dabija.
Povestea care pare desprinsă din filmele contemporane este însă una cât se poate de reală. Într-una din camerele cetății care astăzi poartă denumirea de 'Monetărie', sub oblăduirea domnitorului de la acea vreme, Eustatie Dabija, se falsificau monede.
Dovezile sunt de netăgăduit: matrițele găsite între zidurile cetății arată cum în perioada 1661 - 1665 (cea în care a domnit Eustatie Dabija) un meșter priceput bătea monedă falsă poloneză, suedeză și prusacă.
Foto: Gabriel Apetrii / AGERPRES
Șilingii falsificați aici au fost răspândiți cu miile în Moldova, dar, după cum arată dovezile istorice, au ajuns inclusiv în Muntenia, după cum a povestit, pentru AGERPRES, dr. Vasile Diaconu, arheolog și cercetător științific în cadrul Complexului Muzeal Național (CMN) Neamț.
'La jumătatea secolului al XX-lea s-au făcut primele cercetări arheologice la Cetatea Neamț. Ele au început în 1939 și s-au desfășurat până în 1942. Au fost cercetări arheologice care nu au avut un caracter foarte sistematic, pentru că, din păcate, nu exista o școală de arheologie medievală la noi, cel puțin în Moldova. Lucrurile erau la un stadiu de pionierat, în momentul respectiv. Principalul scop al acelor cercetări a fost de a scoate la lumină zidurile. Nu se urmăreau chestii de finețe - stratigrafie, cronologie - ci pur și simplu s-a dorit scoaterea la lumină a zidurilor cetății. În timpul săpăturilor, într-una dintre încăperi, așa cum se menționează în raportul arheologic publicat atunci, cea de sub Paraclisul Sfântul Nicolae, s-au descoperit mai multe monede și resturi monetare. Încă de atunci s-a presupus faptul că acea încăpere a avut o destinație aparte, legată de baterea monedei. Ulterior, în limbajul curent, încăperea respectivă a și intrat în istoria locului sub denumirea de 'Monetărie'. Dar publicul larg ar putea să înțeleagă prin 'Monetărie' un spațiu de depozitare, un spațiu cu caracter oficial, ceea ce nu este tocmai așa. Toate aceste artefacte confirmă un aspect mai puțin cunoscut, și anume faptul că la Cetatea Neamț, la jumătatea secolului al XVII-lea, în timpul lui Eustatie Dabija, funcționa un atelier clandestin de falsificat monede', a spus dr. Vasile Diaconu.
Foto: dr. Vasile Diaconu
Cercetătorul științific a explicat că atelierul clandestin de la Cetatea Neamț nu era singular în Moldova, în acea perioadă.
'Până de curând se cunoștea faptul că singurul, sau poate cel mai important atelier în care se falsificau monede în timpul lui Eustatie Dabija a fost cel din Cetatea Sucevei. Așa o dovedeau sursele istorice și arheologice. Respectivul atelier din Cetatea Sucevei se desfășura sub auspiciile activității unui meșteșugar venit din Polonia, pe numele său Titus Livius Borattini. Avusese dreptul să bată monedă în Polonia, într-un context istoric pe care nu îl cunoaștem foarte clar. A venit din Polonia în Moldova și, cel mai probabil cu încuviințarea domnitorului Eustatie Dabija, a bătut monedă în Cetatea Sucevei, având matrițe. Probabil că venise cu matrițele din Polonia. Și astfel a bătut monedă falsă în Cetatea Sucevei. Acum se pune problema cum de a ajuns să funcționeze un astfel de atelier în Cetatea Neamț și avem două dileme mari: să fi ajuns acest Titus Livius Borattini și la Cetatea Neamț și să fi bătut monedă aici sau poate un ucenic al lui să fi venit în Cetatea Neamț și să fi bătut monedă?', a detaliat arheologul nemțean.
Foto: Gabriel Apetrii / AGERPRES
Dr. Vasile Diaconu a subliniat că la Cetatea Neamț nu s-a bătut doar monedă falsă poloneză, ci și suedeză și prusacă.
Cum erau păcăliți însă oamenii, acum 400 de ani, cu aceste falsuri?
'Ar trebui să ne gândim cât se poate de logic că baterea de monedă nu era un lucru cât se poate de facil, era vorba de matrițe și nu doar de una. În acest atelier clandestin de la Cetatea Neamț nu se bătea o singură monedă. Se realizau imitații după monedă polonă, după monedă suedeză, după monedă din orașele prusace. Aceste falsuri monetare nu mai respectau sub nicio formă dimensiunile, caracteristicile morfologice ale monedelor europene pe care le imitau. Meșterul care făcea aceste falsuri monetare specula cu siguranță faptul că marea masă a oamenilor nu știa amănunte și nu aveau capacitatea de a citi, de a interpreta moneda. Diferența pornea de la cantitatea de metal folosită. Grosimea materialului diferea, nu exista un standard la monedele false. Dar se imita moneda măruntă, care avea o circulație facilă. Existau diverse erori de ștanțare, iar oamenii acelor vremuri, neavând cunoștințe, asociau doar forma și metalul', a explicat dr. Vasile Diaconu.
Foto: Gabriel Apetrii / AGERPRES
Interesant este faptul că, deși nu aveau cunoștințe în detaliu despre monedele care circulau în perioada respectivă în alte zone, oamenii locului puteau realiza paritatea propriilor monede cu altele.
'În perioada Evului Mediu exista o circulație valutară, dacă vrem să îi spunem așa, foarte variată. Sursele arheologice și cele istorice demonstrează că se foloseau monedă poloneză, turcească, ungurească, suedeză. Oamenii cunoșteau paritatea monetară, dar oamenii simpli nu reușeau întotdeauna să diferențieze originalul de fals. Sub egida acestui meșter Titus Livius Borattini s-a bătut monedă inclusiv cu efigia domnitorului Eustrate Dabija. Probabil exista o încuviințare tacită sau explicită prin care domnitorul îi spunea meșterului: 'Da, ai dreptul să bați monedă poloneză câtă vrei, dar bați monedă și pentru mine!' Sunt doar niște presupuneri, nu putem fi categorici, trebuie să ne raportăm la realitățile istorice, în primul rând cele arheologice și numismatice, dar ele ușor-ușor vin să nuanțeze niște lucruri', a mai spus dr. Vasile Diaconu, arheolog și cercetător științific în cadrul CMN Neamț.
Foto: dr. Vasile Diaconu
La Cetatea Neamț, descoperirea matrițelor și a monedelor false bătute în urmă cu aproape 400 de ani nu este singura care are caracter monetar.
În perioada anilor 1960, în curtea exterioară a cetății a fost descoperit un tezaur de la sfârșitul secolului al XVII-lea, cu monede de argint.
Istoricii consideră că posesorul acelui tezaur l-a ascuns cel mai probabil, într-o perioadă de conflict, de restriște, în ideea de a-l recupera la un moment dat, ceea ce avea să nu se mai întâmple, din motive rămase încă nedescoperite. AGERPRES / (A - redactor: Gabriel Apetrii, editor: Marius Frățilă, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Declarația Congresului Mondial de Studii Siriace de la București salută rolul României în dezvoltarea diplomației culturale
Participanții la cea de-a XIV-a ediție a Congresului Mondial de Studii Siriace, desfășurat în această săptămână la Palatul Parlamentului, au adoptat la finalul lucrărilor 'Declarația de la București', în document fiind salutate rolul României și contribuția sa la dezvoltarea unei diplomații culturale active. 'La închei
'Jurnalul unei cameriste' al regizorului Radu Jude a intrat în selecția festivalurilor de la Toronto și New York
Cel mai nou lungmetraj semnat de Radu Jude, 'The Diary of a Chambermaid' ('Jurnalul unei cameriste'), intră în selecția a două dintre cele mai influente festivaluri de film din lume: Toronto International Film Festival (TIFF) și New York Film Festival (NYFF), informează un comunicat transmis AGERPRES. Filmul a fost ales în secțiunea
Săptămâna Haferland/ Expoziția artistei Kira Hagi și Treasure Hunt pentru copii - în a treia zi a festivalului
Urcarea spre Cetatea de refugiu Saschiz, cu momente muzicale surpriză pe traseu, Treasure Hunt pentru copii în Roadeș și expoziția 'Agapi - o jumătate de secol de iubire' semnată de artista Kira Hagi, se numără printre punctele de atracție ale celei de-a treia zile a Festivalului Săptămâna Haferland. Evenimentele zilei debutează în lo
Bistrița-Năsăud: Tradiția textilelor cu mesaje din casele săsești, revelată pe simezele Complexului Muzeal (GALERIE FOTO)
Aproximativ 30 de textile de interior cu mesaje, specifice caselor săsești, fac subiectul unei expoziții vernisate, vineri, la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, organizată împreună cu Muzeul Transilvănean din Gundelsheim, Germania. Regăsite în locuințele tradiționale în special în ''casa de dinainte'' (V
Hunedoara: Istorie, cercetare și muzică la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, într-un eveniment dedicat patrimoniului roman (GALERIE FOTO)
Istoria, cercetarea și muzica își dau întâlnire, sâmbătă, la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, cu prilejul evenimentului ''Sarmizegetusa Viva - Ziua Patrimoniului Roman'', ce va permite vizitatorilor să descopere mai bine capitala Daciei Romane, unul dintre cele mai importate situri arheologice din România.
Brăila: Festivalul Internațional de Folclor ''Lină Chiralină'' reunește 20 de ansambluri din cinci țări
Festivalul Internațional de Folclor pentru Copii și Tineret ''Lină Chiralină'', programat în perioada 11-14 august în cadrul Zilelor Brăilei, reunește la ediția din acest an 20 de ansambluri folclorice din cinci țări, respectiv Spania, Paraguay, Turcia, Ucraina și România, au anunțat organizatorii evenimentului.
Sibiu: Loredana, Fuego și Junii Sibiului vor urca pe scena Festivalului Internațional de Folclor ''Cântecele Munților''
Loredana și Orchestra ''Agurida'', Paul Surugiu - Fuego, Constantin Enceanu, Mioara Velicu, Alexandra Ungureanu și Junii Sibiului se numără printre artiștii care vor urca vineri seara pe scena din Piața Mare, în cadrul Festivalului Internațional de Folclor ''Cântecele Munților''. Programul înce
Brașov: Dirijorul și compozitorul Mikhail Pletnev va deschide, la pian, noua stagiune a Filarmonicii
Dirijorul și compozitorul rus Mikhail Pletnev va deschide noua stagiune a Filarmonicii Brașov, în 24 septembrie, ca pianist, alături de orchestra simfonică dirijată de David Molard Soriano, a anunțat, vineri, conducerea instituției brașovene de cultură. Programul va reuni Rondo-ul în Re major de Wolfgang Amadeus Mozart, monumentala Fantezie 'Wa
Suceava: Expoziția 'Nicolae Stoica - ultimul mare interbelic', la Muzeul Național al Bucovinei
O expoziție dedicată pictorului Nicolae Stoica, unul dintre artiștii importanți ai generației interbelice, va fi deschisă miercuri, 12 august, la Muzeul Național al Bucovinei, într-un demers de recuperare a operei unui creator a cărui activitate a fost marginalizată după instaurarea regimului comunist, au anunțat, vineri, organizatorii. Potrivit acestora
Spectacole de comedie, la finalul lunii august, pe scena Teatrului Național București
Trei spectacole de comedie sunt programate pentru finalul acestei luni la Teatrul Național 'I.L. Caragiale' din București. Potrivit unui comunicat transmis, vineri, AGERPRES de Prestige Art Production, pe 28 august, de la ora 19:00, publicul este invitat la comedia 'Nelson', o oglindă satirică a discrepanțelor dintre imagine și realitate, dintr
Săptămâna Haferland/ Ateliere, muzică de fanfară și concert Luiza Zan, în cea de-a doua zi a festivalului
Festivalul 'Săptămâna Haferland' continuă vineri, printre evenimentele zilei numărându-se un tur ghidat al Bisericii fortificate din Bunești, spectacolul de teatru pentru copii 'Arlecchino alege cartea' și concertul susținut de Luiza Zan, Mariano Castro & Muse Quartet la Rupea. Evenimentele zilei debutează în localitatea B
Iași: Sala Gotică, restaurată și consolidată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (GALERIE FOTO)
Sala Gotică a Mănăstirii ''Sfinții Trei Ierarhi'' din Iași, unul dintre cele mai valoroase monumente istorice din țară, a fost restaurată și consolidată în urma unui proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de aproximativ 13 milioane de lei.
Buzău: Teatru, filme și spectacole timp de o lună în cadrul BIAF; invitatul special - actorul George Mihăiță
Publicul este invitat să ia parte, timp de o lună, în perioada 14 august - 11 septembrie, la o suită de evenimente organizate în cadrul celei de-a VI-a ediții a Buzău International Arts Festival (BIAF), festival de teatru, film, arte vizuale și spectacole. Invitatul special al acestei ediții este actorul George Mihăiță. Vor fi organi
Expoziția '25 de ani de activitate Mihai Eminescu Trust' - vernisată la Viscri
Expoziția '25 de ani de activitate Mihai Eminescu Trust' a fost vernisată joi, în curtea Bisericii Fortificate din Viscri, eveniment din cadrul Festivalului Săptămâna Haferland. Caroline Fernolend, președinta Fundației MET, a mărturisit că i-a fost foarte greu să aleagă 25 de proiecte reprezentative din cele peste 1.300 imp
Covasna: Castelul Miko din Olteni va deveni muzeu și va fi inclus în Ruta curiilor din Transilvania
Castelul Miko din localitatea Olteni, care a fost restaurat cu fonduri europene, va fi inaugurat în luna septembrie și va găzdui Muzeul Ecvestru Secuiesc, urmând și să fie integrat în Ruta curiilor din Transilvania. Primarul comunei Bodoc, Fodor Istvan, a declarat, pentru AGERPRES, că viitorul obiectiv turistic va funcționa c