REPORTAJ Povestea atelierului de la Cetatea Neamț în care în urmă cu 400 de ani se falsificau monede poloneze și suedeze
Construită în urmă cu peste 600 de ani în timpul domniei lui Petru I Mușat, Cetatea Neamț rămâne unul dintre reperele istoriei medievale pline de mistere, iar unul dintre ele a ieșit la iveală la primele explorări arheologice ale obiectivului, în urmă cu circa 80 de ani, anume falsificarea de monede la scară mare, în secolul XVI, pe timpul domnitorului Eustatie Dabija.
Povestea care pare desprinsă din filmele contemporane este însă una cât se poate de reală. Într-una din camerele cetății care astăzi poartă denumirea de 'Monetărie', sub oblăduirea domnitorului de la acea vreme, Eustatie Dabija, se falsificau monede.
Dovezile sunt de netăgăduit: matrițele găsite între zidurile cetății arată cum în perioada 1661 - 1665 (cea în care a domnit Eustatie Dabija) un meșter priceput bătea monedă falsă poloneză, suedeză și prusacă.
Foto: Gabriel Apetrii / AGERPRES
Șilingii falsificați aici au fost răspândiți cu miile în Moldova, dar, după cum arată dovezile istorice, au ajuns inclusiv în Muntenia, după cum a povestit, pentru AGERPRES, dr. Vasile Diaconu, arheolog și cercetător științific în cadrul Complexului Muzeal Național (CMN) Neamț.
'La jumătatea secolului al XX-lea s-au făcut primele cercetări arheologice la Cetatea Neamț. Ele au început în 1939 și s-au desfășurat până în 1942. Au fost cercetări arheologice care nu au avut un caracter foarte sistematic, pentru că, din păcate, nu exista o școală de arheologie medievală la noi, cel puțin în Moldova. Lucrurile erau la un stadiu de pionierat, în momentul respectiv. Principalul scop al acelor cercetări a fost de a scoate la lumină zidurile. Nu se urmăreau chestii de finețe - stratigrafie, cronologie - ci pur și simplu s-a dorit scoaterea la lumină a zidurilor cetății. În timpul săpăturilor, într-una dintre încăperi, așa cum se menționează în raportul arheologic publicat atunci, cea de sub Paraclisul Sfântul Nicolae, s-au descoperit mai multe monede și resturi monetare. Încă de atunci s-a presupus faptul că acea încăpere a avut o destinație aparte, legată de baterea monedei. Ulterior, în limbajul curent, încăperea respectivă a și intrat în istoria locului sub denumirea de 'Monetărie'. Dar publicul larg ar putea să înțeleagă prin 'Monetărie' un spațiu de depozitare, un spațiu cu caracter oficial, ceea ce nu este tocmai așa. Toate aceste artefacte confirmă un aspect mai puțin cunoscut, și anume faptul că la Cetatea Neamț, la jumătatea secolului al XVII-lea, în timpul lui Eustatie Dabija, funcționa un atelier clandestin de falsificat monede', a spus dr. Vasile Diaconu.
Foto: dr. Vasile Diaconu
Cercetătorul științific a explicat că atelierul clandestin de la Cetatea Neamț nu era singular în Moldova, în acea perioadă.
'Până de curând se cunoștea faptul că singurul, sau poate cel mai important atelier în care se falsificau monede în timpul lui Eustatie Dabija a fost cel din Cetatea Sucevei. Așa o dovedeau sursele istorice și arheologice. Respectivul atelier din Cetatea Sucevei se desfășura sub auspiciile activității unui meșteșugar venit din Polonia, pe numele său Titus Livius Borattini. Avusese dreptul să bată monedă în Polonia, într-un context istoric pe care nu îl cunoaștem foarte clar. A venit din Polonia în Moldova și, cel mai probabil cu încuviințarea domnitorului Eustatie Dabija, a bătut monedă în Cetatea Sucevei, având matrițe. Probabil că venise cu matrițele din Polonia. Și astfel a bătut monedă falsă în Cetatea Sucevei. Acum se pune problema cum de a ajuns să funcționeze un astfel de atelier în Cetatea Neamț și avem două dileme mari: să fi ajuns acest Titus Livius Borattini și la Cetatea Neamț și să fi bătut monedă aici sau poate un ucenic al lui să fi venit în Cetatea Neamț și să fi bătut monedă?', a detaliat arheologul nemțean.
Foto: Gabriel Apetrii / AGERPRES
Dr. Vasile Diaconu a subliniat că la Cetatea Neamț nu s-a bătut doar monedă falsă poloneză, ci și suedeză și prusacă.
Cum erau păcăliți însă oamenii, acum 400 de ani, cu aceste falsuri?
'Ar trebui să ne gândim cât se poate de logic că baterea de monedă nu era un lucru cât se poate de facil, era vorba de matrițe și nu doar de una. În acest atelier clandestin de la Cetatea Neamț nu se bătea o singură monedă. Se realizau imitații după monedă polonă, după monedă suedeză, după monedă din orașele prusace. Aceste falsuri monetare nu mai respectau sub nicio formă dimensiunile, caracteristicile morfologice ale monedelor europene pe care le imitau. Meșterul care făcea aceste falsuri monetare specula cu siguranță faptul că marea masă a oamenilor nu știa amănunte și nu aveau capacitatea de a citi, de a interpreta moneda. Diferența pornea de la cantitatea de metal folosită. Grosimea materialului diferea, nu exista un standard la monedele false. Dar se imita moneda măruntă, care avea o circulație facilă. Existau diverse erori de ștanțare, iar oamenii acelor vremuri, neavând cunoștințe, asociau doar forma și metalul', a explicat dr. Vasile Diaconu.
Foto: Gabriel Apetrii / AGERPRES
Interesant este faptul că, deși nu aveau cunoștințe în detaliu despre monedele care circulau în perioada respectivă în alte zone, oamenii locului puteau realiza paritatea propriilor monede cu altele.
'În perioada Evului Mediu exista o circulație valutară, dacă vrem să îi spunem așa, foarte variată. Sursele arheologice și cele istorice demonstrează că se foloseau monedă poloneză, turcească, ungurească, suedeză. Oamenii cunoșteau paritatea monetară, dar oamenii simpli nu reușeau întotdeauna să diferențieze originalul de fals. Sub egida acestui meșter Titus Livius Borattini s-a bătut monedă inclusiv cu efigia domnitorului Eustrate Dabija. Probabil exista o încuviințare tacită sau explicită prin care domnitorul îi spunea meșterului: 'Da, ai dreptul să bați monedă poloneză câtă vrei, dar bați monedă și pentru mine!' Sunt doar niște presupuneri, nu putem fi categorici, trebuie să ne raportăm la realitățile istorice, în primul rând cele arheologice și numismatice, dar ele ușor-ușor vin să nuanțeze niște lucruri', a mai spus dr. Vasile Diaconu, arheolog și cercetător științific în cadrul CMN Neamț.
Foto: dr. Vasile Diaconu
La Cetatea Neamț, descoperirea matrițelor și a monedelor false bătute în urmă cu aproape 400 de ani nu este singura care are caracter monetar.
În perioada anilor 1960, în curtea exterioară a cetății a fost descoperit un tezaur de la sfârșitul secolului al XVII-lea, cu monede de argint.
Istoricii consideră că posesorul acelui tezaur l-a ascuns cel mai probabil, într-o perioadă de conflict, de restriște, în ideea de a-l recupera la un moment dat, ceea ce avea să nu se mai întâmple, din motive rămase încă nedescoperite. AGERPRES / (A - redactor: Gabriel Apetrii, editor: Marius Frățilă, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Cluj: Cea mai mare colecție de măști africane din România, în expoziție la Muzeul Etnografic al Transilvaniei
Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca va găzdui, în perioada 23 aprilie - 31 mai, o expoziție cu cea mai mare și mai complexă colecție de măști africane din România. 'Muzeul Etnografic al Transilvaniei găzduiește, în premieră pentru Cluj-Napoca, cea mai mare și mai complexă colecție de măști africane din România. Expozi
BIBLIOTECA AZI/ Dolj: Bibliotecile din Segarcea și Plenița, adevărate inimi culturale și educaționale ale comunităților
În județul Dolj, majoritatea bibliotecilor din mediul rural și mic urban nu sunt doar locuri unde oamenii împrumută cărți, ci încearcă să se adapteze la nevoile comunităților locale, fiind și centre de cultură, educație și incluziune socială. Două astfel de exemple sunt Biblioteca Comunală Plenița și Biblioteca Orășenească 'Mircea Radina' din Segarc
PS Paisie: Harul vindecător al lui Hristos cel Înviat se revarsă în biserică prin mijlocirea Maicii Domnului
Episcopul vicar patriarhal Paisie Sinaitul a subliniat, vineri, că sărbătoarea Izvorului Tămăduirii arată că harul vindecător al lui Hristos cel Înviat se revarsă în biserică prin Sfintele ei Taine și, mai ales, prin mijlocirea și prin rugăciunea Maicii Domnului. 'În această zi binecuvântată, plină de lumina pascală, suntem invitați
Dâmbovița: Sărbătoarea 'Izvorul Tămăduirii' la Nucet și procesiune la 'Fântâna de leac'
Credincioșii sunt așteptați, vineri, în număr mare la sărbătoarea 'Izvorul Tămăduirii' de la Nucet, județul Dâmbovița, unde va avea loc, pe parcursul zilei, și o procesiune la 'Fântâna de leac'. Slujba de la Mănăstirea Nucet va fi săvârșită de arhiepiscopul și mitropolitul Târgoviștei, Nifon, însoțit de
Evenimente liturgice - vineri, la Catedrala Patriarhală 'Sfinții Împărați Constantin și Elena', de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii
O serie de evenimente liturgice dedicate sărbătorii Izvorului Tămăduirii vor avea loc vineri la Catedrala Patriarhală 'Sfinții Împărați Constantin și Elena' de pe Colina Bucuriei. Potrivit unui comunicat transmis de Biroul de Presă al Patriarhiei Române, programul liturgic este următorul: * Între orele
Tulcea: Lucrările de restaurare a celei mai vechi biserici din municipiu, aproape de finalizare
Lucrările de restaurare a celei mai vechi biserici din municipiul Tulcea, biserica 'Buna vestire', se vor finaliza anul acesta, după aproape cinci ani de la începere. Preotul paroh al lăcașului de cult, Daniel Petre, a declarat, pentru AGERPRES, că proiectul de reabilitare a bisericii a fost început în anul 2016, atun
A murit scriitorul Mihai Cantuniari, distins poet, romancier și traducător
Scriitorul Mihai Cantuniari, distins poet, romancier și traducător, a murit la vârsta de 81 de ani, anunță Uniunea Scriitorilor din România și Filiala București - Poezie a Uniunii. 'Mihai Cantuniari va rămâne mereu în memoria colegilor ca un autor dedicat cu pasiune literaturii și un om de o desăvârșită elegan
Un volum cu predicile Patriarhului Daniel rostite la Sfintele Paști, publicat la Editura Basilica
Un volum care cuprinde predicile Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, rostite la Sfintele Paști a fost publicat recent la Editura Basilica. În paginile cărții se regăsesc cuvântări rostite de-a lungul timpului la Catedrala Patriarhală istorică din Capitală cu ocazia primiri Sfintei Lumini (începâ
Sezonul de evenimente comunitare 'Timpul Grădinii' - lansat, duminică, în curtea Palatului Suțu
Sezonul de evenimente comunitare 'Timpul Grădinii', un proiect derulat timp de trei luni (aprilie-iunie) și dedicat redescoperirii și reimaginării spațiilor verzi din centrul Bucureștiului, va fi lansat duminică de Club Clorofila, în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, în curtea Palatului Suțu. 'Începem
Arhiepiscopia Ordodoxă de Alba Iulia condamnă ferm actul de vandalism din Cimitirul Evreiesc de la Reghin
Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia își exprimă solidaritatea și compasiunea față de membrii comunității evreiești, după actul de vandalism petrecut în Noaptea de Paște în cimitirul evreiesc din Reghin, condamnând ferm asemenea manifestări. Potrivit unui comunicat dat joi publicității, Arhiepiscopia Alba Iuliei a luat
Prahova: Mii de credincioși, așteptați la Mănăstirea Ghighiu de 'Izvorul Tămăduirii'
Mii de credincioși sunt așteptați să participe vineri, 17 aprilie, la slujba care va fi oficiată cu ocazia sărbătorii religioase 'Izvorul Tămăduirii' la Mănăstirea Ghighiu din județul Prahova. La mănăstirea situată la câțiva kilometri distanță de municipiul Ploiești există un izvor cu apă tămăduitoare de la care lăcașul de cult ș
Maramureș: Invitați din Ucraina la evenimentul 'Primăvara în Satul de pe Dealul Florilor' de la Muzeul Satului
Ediția din acest an a evenimentului 'Primăvara în Satul de pe Dealul Florilor, organizat în weekend-ul 25-26 aprilie de Muzeul Satului din municipiul Baia Mare, va avea invitați din Ucraina, a declarat joi, pentru AGERPRES, managerul instituției de cultură, Monica Mare. 'Evenimentul nostru a ajuns la a opta ediție și are ca
Soprana Iulia Isaev și pianista Liana Mareș - recital extraordinar, pe 4 mai, la Tokyo
Un recital extraordinar susținut de soprana Iulia Isaev și pianista Liana Mareș, dedicat promovării excelenței artei lirice românești în fața publicului japonez, va avea loc pe 4 mai, la Tokyo. Evenimentul, care anticipează ediția din 2026 a Bucharest Opera Festival, este organizat de Institutul Cultural Român de la Tokyo și
Liviu Jicman (ICR): Festivalul Filmului European #30 - o generație, o aniversare a tradiției lansate în 2006
Festivalul Filmului European (FFE), ediție aniversară #30, va avea loc de joi până pe 1 iunie în 12 orașe din țară și în Capitală, ambasadori onorifici fiind producătoarea Ada Solomon și regizorul Igor Cobilianski. Președintele Institutului Cultural Român (ICR), Liviu Jicman, a afirmat în cadrul unei conferințe de
Emisiunea 'Curiozitățile faunei' - de vineri, în magazinele Romfilatelia
Emisiunea tematică intitulată 'Curiozitățile faunei' va fi introdusă în circulație, începând de vineri, a anunțat Romfilatelia. Potrivit unui comunicat transmis joi AGERPRES, emisiunea, ce are în componență patru mărci poștale și un plic 'prima zi', este dedicată unor curiozități din lumea animală - situ