REPORTAJ Povestea atelierului de la Cetatea Neamț în care în urmă cu 400 de ani se falsificau monede poloneze și suedeze
Construită în urmă cu peste 600 de ani în timpul domniei lui Petru I Mușat, Cetatea Neamț rămâne unul dintre reperele istoriei medievale pline de mistere, iar unul dintre ele a ieșit la iveală la primele explorări arheologice ale obiectivului, în urmă cu circa 80 de ani, anume falsificarea de monede la scară mare, în secolul XVI, pe timpul domnitorului Eustatie Dabija.
Povestea care pare desprinsă din filmele contemporane este însă una cât se poate de reală. Într-una din camerele cetății care astăzi poartă denumirea de 'Monetărie', sub oblăduirea domnitorului de la acea vreme, Eustatie Dabija, se falsificau monede.
Dovezile sunt de netăgăduit: matrițele găsite între zidurile cetății arată cum în perioada 1661 - 1665 (cea în care a domnit Eustatie Dabija) un meșter priceput bătea monedă falsă poloneză, suedeză și prusacă.

Foto: Gabriel Apetrii / AGERPRES
Șilingii falsificați aici au fost răspândiți cu miile în Moldova, dar, după cum arată dovezile istorice, au ajuns inclusiv în Muntenia, după cum a povestit, pentru AGERPRES, dr. Vasile Diaconu, arheolog și cercetător științific în cadrul Complexului Muzeal Național (CMN) Neamț.
'La jumătatea secolului al XX-lea s-au făcut primele cercetări arheologice la Cetatea Neamț. Ele au început în 1939 și s-au desfășurat până în 1942. Au fost cercetări arheologice care nu au avut un caracter foarte sistematic, pentru că, din păcate, nu exista o școală de arheologie medievală la noi, cel puțin în Moldova. Lucrurile erau la un stadiu de pionierat, în momentul respectiv. Principalul scop al acelor cercetări a fost de a scoate la lumină zidurile. Nu se urmăreau chestii de finețe - stratigrafie, cronologie - ci pur și simplu s-a dorit scoaterea la lumină a zidurilor cetății. În timpul săpăturilor, într-una dintre încăperi, așa cum se menționează în raportul arheologic publicat atunci, cea de sub Paraclisul Sfântul Nicolae, s-au descoperit mai multe monede și resturi monetare. Încă de atunci s-a presupus faptul că acea încăpere a avut o destinație aparte, legată de baterea monedei. Ulterior, în limbajul curent, încăperea respectivă a și intrat în istoria locului sub denumirea de 'Monetărie'. Dar publicul larg ar putea să înțeleagă prin 'Monetărie' un spațiu de depozitare, un spațiu cu caracter oficial, ceea ce nu este tocmai așa. Toate aceste artefacte confirmă un aspect mai puțin cunoscut, și anume faptul că la Cetatea Neamț, la jumătatea secolului al XVII-lea, în timpul lui Eustatie Dabija, funcționa un atelier clandestin de falsificat monede', a spus dr. Vasile Diaconu.

Foto: dr. Vasile Diaconu
Cercetătorul științific a explicat că atelierul clandestin de la Cetatea Neamț nu era singular în Moldova, în acea perioadă.
'Până de curând se cunoștea faptul că singurul, sau poate cel mai important atelier în care se falsificau monede în timpul lui Eustatie Dabija a fost cel din Cetatea Sucevei. Așa o dovedeau sursele istorice și arheologice. Respectivul atelier din Cetatea Sucevei se desfășura sub auspiciile activității unui meșteșugar venit din Polonia, pe numele său Titus Livius Borattini. Avusese dreptul să bată monedă în Polonia, într-un context istoric pe care nu îl cunoaștem foarte clar. A venit din Polonia în Moldova și, cel mai probabil cu încuviințarea domnitorului Eustatie Dabija, a bătut monedă în Cetatea Sucevei, având matrițe. Probabil că venise cu matrițele din Polonia. Și astfel a bătut monedă falsă în Cetatea Sucevei. Acum se pune problema cum de a ajuns să funcționeze un astfel de atelier în Cetatea Neamț și avem două dileme mari: să fi ajuns acest Titus Livius Borattini și la Cetatea Neamț și să fi bătut monedă aici sau poate un ucenic al lui să fi venit în Cetatea Neamț și să fi bătut monedă?', a detaliat arheologul nemțean.

Foto: Gabriel Apetrii / AGERPRES
Dr. Vasile Diaconu a subliniat că la Cetatea Neamț nu s-a bătut doar monedă falsă poloneză, ci și suedeză și prusacă.
Cum erau păcăliți însă oamenii, acum 400 de ani, cu aceste falsuri?
'Ar trebui să ne gândim cât se poate de logic că baterea de monedă nu era un lucru cât se poate de facil, era vorba de matrițe și nu doar de una. În acest atelier clandestin de la Cetatea Neamț nu se bătea o singură monedă. Se realizau imitații după monedă polonă, după monedă suedeză, după monedă din orașele prusace. Aceste falsuri monetare nu mai respectau sub nicio formă dimensiunile, caracteristicile morfologice ale monedelor europene pe care le imitau. Meșterul care făcea aceste falsuri monetare specula cu siguranță faptul că marea masă a oamenilor nu știa amănunte și nu aveau capacitatea de a citi, de a interpreta moneda. Diferența pornea de la cantitatea de metal folosită. Grosimea materialului diferea, nu exista un standard la monedele false. Dar se imita moneda măruntă, care avea o circulație facilă. Existau diverse erori de ștanțare, iar oamenii acelor vremuri, neavând cunoștințe, asociau doar forma și metalul', a explicat dr. Vasile Diaconu.


Foto: Gabriel Apetrii / AGERPRES
Interesant este faptul că, deși nu aveau cunoștințe în detaliu despre monedele care circulau în perioada respectivă în alte zone, oamenii locului puteau realiza paritatea propriilor monede cu altele.
'În perioada Evului Mediu exista o circulație valutară, dacă vrem să îi spunem așa, foarte variată. Sursele arheologice și cele istorice demonstrează că se foloseau monedă poloneză, turcească, ungurească, suedeză. Oamenii cunoșteau paritatea monetară, dar oamenii simpli nu reușeau întotdeauna să diferențieze originalul de fals. Sub egida acestui meșter Titus Livius Borattini s-a bătut monedă inclusiv cu efigia domnitorului Eustrate Dabija. Probabil exista o încuviințare tacită sau explicită prin care domnitorul îi spunea meșterului: 'Da, ai dreptul să bați monedă poloneză câtă vrei, dar bați monedă și pentru mine!' Sunt doar niște presupuneri, nu putem fi categorici, trebuie să ne raportăm la realitățile istorice, în primul rând cele arheologice și numismatice, dar ele ușor-ușor vin să nuanțeze niște lucruri', a mai spus dr. Vasile Diaconu, arheolog și cercetător științific în cadrul CMN Neamț.

Foto: dr. Vasile Diaconu
La Cetatea Neamț, descoperirea matrițelor și a monedelor false bătute în urmă cu aproape 400 de ani nu este singura care are caracter monetar.
În perioada anilor 1960, în curtea exterioară a cetății a fost descoperit un tezaur de la sfârșitul secolului al XVII-lea, cu monede de argint.
Istoricii consideră că posesorul acelui tezaur l-a ascuns cel mai probabil, într-o perioadă de conflict, de restriște, în ideea de a-l recupera la un moment dat, ceea ce avea să nu se mai întâmple, din motive rămase încă nedescoperite. AGERPRES / (A - redactor: Gabriel Apetrii, editor: Marius Frățilă, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Atentat terorist în Iordania/ Patriarhul Daniel a transmis un mesaj de solidaritate Patriarhiei Ierusalimului
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a transmis vineri un mesaj de solidaritate patriarhului Ierusalimului, Teofil al III-lea, în urma atentatului terorist din Iordania. ''Preafericirea Voastră, am primit cu profundă întristare vestea despre tragicul atac terorist care a avut loc la Bise
Bihor: Festivalul "Francisc Hubic" de la Oradea, o sărbătoare a cântului coral, armoniei şi credinţei (FOTO/VIDEO)
Cinci coruri din Oradea şi unul invitat din Timişoara au transformat, vineri seara, Catedrala Greco-Catolică "Sfântul Nicolae" din Oradea într-un spaţiu al emoţiei şi al spiritualităţii, la cea de-a XVI-a ediţie a Festivalului Coral "Francisc Hubic". Dincolo de muzica sacră, evenimentul a fost un omagiu adus compozit
Brăila: Centrul Cultural Albanez de la Dunărea de Jos va fi inaugurat pe 26 octombrie, la Muzeul 'Carol I'
Centrul Cultural Albanez de la Dunărea de Jos va fi inaugurat luni, 26 octombrie, la Muzeul Brăilei 'Carol I', în cadrul unui eveniment organizat de Ambasada Republicii Albania în România, în colaborare cu instituția muzeală brăileană. La ceremonia de inaugurare, programată să înceapă la ora 11:00, va participa ambasadoare
Arad: Expoziție aniversară dedicată celor 45 de ani de la zborul în spațiu al lui Dumitru Prunariu
O expoziție aniversară dedicată împlinirii a 45 de ani de la zborul în spațiul cosmic al primului cosmonaut român, Dumitru-Dorin Prunariu, a fost deschisă, vineri, la Complexul Muzeal, în prezența invitatului de onoare, așteptat de peste 300 de copii. Evenimentul aduce în atenția publicului piese de excepție din colecția personală
Mureș: Cultele istorice din Sighișoara protestează, printr-o petiție, împotriva organizării Festivalului 'Halloween în Cetate'
Parohiile cultelor istorice din Sighișoara au înregistrat, vineri, o petiție oficială la Primăria Municipiului Sighișoara, prin care protestează împotriva organizării celei de-a doua ediții a evenimentului 'Halloween în Cetate'. Reprezentanții cultelor religioase și-au exprimat dezacordul față de includerea festivalul
Patriarhul Daniel: Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu - filantrop, ctitor și martir pentru Hristos
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a transmis, vineri, un mesaj la proclamarea locală a canonizării Sfântului Preot Mucenic Constantin Sârbu, în care elogiază viața și activitatea duhovnicească a acestuia ca filantrop, ctitor și martir pentru Hristos. 'Cu inimi smerite și pline de evlavie cinstim astăzi d
Constantin Brâncuși, celebrat printr-o expoziție de anvergură la Museum of Modern Art (MoMA)
The Museum of Modern Art (MoMA) din New York organizează, în perioada 25 octombrie - 27 februarie 2027, expoziția retrospectivă 'Brancusi: The Artist and His Studio', dedicată unuia dintre cei mai influenți artiști ai secolului XX. Realizată cu sprijinul Institutului Cultural Român de la New York, expoziția marchează contin
Muzeul Național de Istorie a României va trece la programul de iarnă de săptămâna viitoare
Muzeul Național de Istorie a României va trece la programul de iarnă începând de săptămâna viitoare. 'Vă informăm că, începând de miercuri, 28 octombrie, programul de vizitare a Muzeului Național de Istorie a României se va modifica în urma trecerii la ora de iarnă. Astfel, muzeul va fi desch
Les Films de Cannes a Bucarest începe vineri, la București; 'Fjord' - proiecție de gală, sâmbătă, la Ateneul Român
Cea de-a XVII-a ediție a Les Films de Cannes a Bucarest, unul dintre reperele toamnei cinematografice, începe vineri, la București. De vineri până pe 1 noiembrie, Cinema Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului Român, Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României și Apollo 111 sunt spațiile destinate acestei ex
Târgul de Sfântul Dumitru - de vineri până duminică, la Muzeul Satului
O serie de manifestări dedicate sărbătoririi Sfântului Dumitru, protectorul spiritual al Muzeului Național al Satului 'Dimitrie Gusti', vor avea loc, de vineri, până duminică, la instituția muzeală. Cu acest prilej, la târgul organizat în Muzeul Național al Satului vor avea loc recitaluri de marcă ale soliștilor
Volumul zece al Seriei Caiete Documentare, 'România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE', lansat la București (GALERIE FOTO)
Cel de-al zecelea volum al Seriei Caiete Documentare, intitulat 'România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE', coordonat de Andrei Stoian și Victor Vevera, a fost lansat joi, de Editura Club România, la Biblioteca Centrală Universitară 'Carol I', în prezența mai multora dintre autori.
AnulBrâncuși/ Gorj: Importanța sculptorului în diplomația culturală, dezbătută într-un panel în cadrul Conferinței 'Filosofia formei'
Importanța sculptorului gorjean Constantin Brâncuși în diplomația culturală a fost tema unui panel desfășurat, joi, în cadrul Conferinței Internaționale 'Filosofia Formei', organizată la Târgu Jiu și dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea artistului. Conferința de diplomație culturală s-a desfășurat la sediul Univ
Masă rotundă consacrată dimensiunii informaționale a securității la Marea Neagră - găzduită de CNA
O masă rotundă dedicată dimensiunii informaționale a securității la Marea Neagră s-a desfășurat, joi, la sediul Consiliul Național al Audiovizualului (CNA). 'Astăzi am găzduit la CNA - Consiliul Național al Audiovizualului o masă rotundă cu nouă jurnaliști de la principalele instituții media din Japonia, aflați în România &icir
Patriarhul BOR - mesaj de felicitare adresat Patriarhului Ecumenic la 35 de ani de la alegere și întronizare
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a adresat, joi, un mesaj felicitare Patriarhului Ecumenic, Bartolomeu, cu prilejul aniversării a 35 de ani de la alegerea și întronizare. 'Cu frățească dragoste în Iisus Hristos, Domnul nostru, Vă felicităm călduros cu prilejul aniversării a 35 de ani de la alegerea și întronizarea Sanct
AUTORI CONTEMPORANI/Andreea Răsuceanu: Bucureștiul e un generator inepuizabil de povești care pot fi exploatate literar
Scriitoarea Andreea Răsuceanu, una dintre prozatoarele contemporane preocupate de relația dintre literatură, istorie și memorie, a fost recompensată de Uniunea Scriitorilor din România cu Premiul Scriitorul lunii iunie 2026 pentru romanul 'Hemiptera' (Polirom, 2026). Într-un interviu acordat AGERPRES, autoarea vorbește despre cartea premiată, despre felul











