Erwin Kessler, critic și istoric de artă, director general al Muzeului Național de Artă al României, spune că nu poți să pornești înspre ie doar din imaginea acesteia, așa cum este reprezentată în artă.

''IA la descusut' este un simpozion în care descoaserea o fac cei care de obicei se ocupă cu coaserea ei, etnografii și etnologii. Noi, cei din domeniul 'Istoria artei', ne ocupăm cu privirea, nu descoasem la modul propriu, dar dânșii vor face această descoasere, termen pe care niciunul dintre noi nu și l-ar fi permis, chiar și cei care sunt ocupați în viața de zi cu zi, în profesia lor, cu repararea, cu conservarea și restaurarea lucrărilor de artă care conțin textile. Nu poți să pornești înspre ie doar din imaginea acesteia, așa cum este reprezentată în artă, și care este subiectul expoziției noastre, 'RomânIA. Reprezentarea identitară a portului popular în artă', a afirmat dr. Erwin Kessler, care este și curatorul expoziției de la MNAR.

Dr. Florica Zaharia, Conservator Emerit la The Metropolitan Museum of Art, și director / președinte și co-proprietar al Muzeului Textilelor (MT) / Asociația Textile Heritage Preservation (ATHP) din Băița, Hunedoara, a spus că evenimentul găzduit de MNAR 'demonstrează încă o dată că ceea ce vedem aici și ceea ce ne-au lăsat predecesorii noștri sunt obiecte de artă'.

'Unul dintre lucrurile la care sper să aducem informații noi astăzi, este tocmai ia - ce este ia, cum definim ia și așa mai departe. (...) Materialele sunt extrem de importante și, așa cum spuneam, este un trend relativ nou, s-a mai petrecut în trecut dar îl avem astăzi în lume și sperăm și în România, cel puțin asta facem noi la Muzeul Textilelor, ne uităm la elementele care compun cămașa românească, pentru că ele țin de un spațiu geografic, țin de o anumită tehnologie - vorbim de fibre, vorbim de de coloranți, de pigmenți, dacă este nevoie, de structuri textile. Până acum ne uitam la suprafața artefactului și la contextul istoric, dar acum este momentul să și dincolo de această această suprafață a frumoasei noastre cămăși', a afirmat dr. Florica Zaharia.

Într-un material înregistrat, Simona-Mirela Miculescu, ambasador extraordinar și plenipotențiar, delegat permanent al României la UNESCO, a afirmat că inițiativa organizării evenimentului în marja Zilei Culturii Naționale nu reprezintă o întâmplare ci o recunoaștere a rolului pe care patrimoniul cultural imaterial îl reprezintă pentru exprimarea identității țării noastre.

'Cultura construiește punți între oameni și popoare, cultura contribuie la promovarea păcii, a respectului reciproc, a dialogului, este un bun comun al umanității care ne învață să privim trecutul cu respect, prezentul cu luciditate și viitorul cu responsabilitate. Ducerea mai departe, peste timpuri, a unor tradiții, obiceiuri, practici și meșteșuguri specifice patrimoniului cultural imaterial reprezintă modul de asigurare a continuității acestor elemente ancestrale și proiectarea către prezent și viitor a specificului comunităților noastre din spațiul carpato-danubiano-pontic' a spus ambasadorul Simona-Mirela Miculescu.

La simpozion au participat și Ioan-Aurel Pop - președintele Academiei Române, Irina Petroviciu - cercetător chimist în cadrul Muzeului Național de Istorie a României, Iulia Teodorescu - restaurator textile în cadrul Complexului Național Muzeal ASTRA Sibiu, dr. Mirela Crețu - director al departamentului Managementul colecțiilor din cadrul Complexului Național Muzeal ASTRA Sibiu, dr. Doina Dascălu Ișfănoni - licențiată în Istoria și teoria artei, la Institutul de arte plastice Nicolae Grigorescu din București, dr. Ion Cherciu - etnograf, cercetător, expert al Ministerului Culturii pentru domeniile: arhitectură populară, bunuri etnografice și artă veche românească, dr. Andreea Diana Tănăsescu - inițiatoarea Zilei Universale a Iei și fondatoarea comunității internaționale La Blouse Roumaine. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Florin Bases, editor online: Anda Badea)