Poetul Mihai Eminescu va fi amintit, joi, la slujbele religioase din parohiile și mănăstirile județului Maramureș, de Ziua Culturii Naționale, a informat Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului.

'Cu această ocazie, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, îndeamnă părinții slujitori ai Sfintelor Altare din cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului ca să oficieze slujbe de pomenire pentru 'Luceafărul poeziei românești' și 'Voievodul' limbii române, pomenind, în cadrul Sfintei Liturghii, la ectenia celor adormiți, sau la Litia mică pentru adormiți ori Slujba Parastasului, atât pe Mihai Eminescu, cât și pe membrii familiei în care s-a născut, a fost educat și s-a desăvârșit din punct de vedere educațional, religios și moral', au precizat reprezentanții Biroului de presă al Episcopiei.

De asemenea, episcopul a recomandat ca, la orele de religie, părinții profesori de specialitate și cadrele didactice împreună cu elevii, seminariștii și studenții din învățământul teologic să recite poezii din opera lui Mihai Eminescu, evocând astfel personalitatea scriitorului, ca zi de reflecție asupra culturii și limbii române.

Conform aceleiași surse, Mihai Eminescu, împreună cu cei apropiați din familia sa, au fost aproape de credință ortodoxă, moștenită din străbuni.

'Avea unchi și mătuși care viețuiau la Mănăstirea Agafton; s-a spovedit și împărtășit la Mănăstirea Neamț, în 1886, chiar de ziua onomastică, de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil; de asemenea, scriitorul s-a gândit, la un moment dat, serios și sincer să se călugărească. O altă însemnare importantă este aceea că poetul moldovean era și un priceput filantrop, implicându-se în strângeri de fonduri pentru Muntele Athos, în special pentru monahii români', amintește informarea Episcopiei.

Serviciul de presă al Episcopiei mai menționează că poemul 'Luceafărul' a fost inclus în anul 2009 în Cartea Recordurilor: are 98 de strofe și a fost omologat drept cel mai lung poem de dragoste.

Totodată, manuscrisele sale, în 46 de volume și aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite, în anul 1902, de Titu Maiorescu Academiei Române.

În anul 1948, poetul național a fost ales membru post-mortem al Academiei Române. AGERPRES/(AS - redactor: Leontin Cupar, editor: Irina Poenaru, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* Ziua Culturii Naționale/ Nicușor Dan: Cultura - spațiul în care marile idei se transformă în repere durabile

* Ziua Culturii Naționale/ Ministrul Demeter Andras: O zi în care privim spre ceea ce urmează

* Ziua Culturii Naționale/Cornel Ilie (MNIR): Firesc ar fi să ne intereseze starea culturii mai mult decât o dată pe an

* 15 ianuarie - Ziua Culturii Naționale

* Ziua Culturii Naționale, sărbătorită în toată țara prin evenimentele instituțiilor publice de cultură

* Ziua Culturii Naționale - celebrată de Institutele Culturale Române din țară și străinătate

* Ziua Culturii Naționale/Erwin Kessler (MNAR): Dincolo de sărbătoare, cultura e mai actuală și mai necesară ca oricând