Secția de Științele Naturii a Muzeului Județean Mureș a realizat, împreună cu Liceul Teoretic 'Joseph Haltrich' din Sighișoara, o expoziție inedită, 'Păsările altfel', prima expoziție pedagogică despre păsările din România, care oferă o perspectivă aparte și surprinzătoare asupra lumii păsărilor.

'Expoziția este concepută ca un demers educațional amplu, care îmbină rigoarea științifică cu accesibilitatea și curiozitatea firească a publicului. În realizarea ei s-au avut în vedere principiile didacticii disciplinelor biologice, cu accent pe zoologie, normele pedagogiei muzeale și experiența directă a specialiștilor Secției de Științele Naturii în lucrul cu publicul, în special cu elevii și cadrele didactice. Rezultatul este o expoziție care nu doar informează, ci provoacă întrebări, stimulează observația și invită la dialog. Colecțiile care stau la baza expoziției provin din patrimoniul Muzeul Județean Mureș, completate de valoroase piese din colecțiile Liceul Teoretic 'Joseph Haltrich' din Sighișoara. Colaborarea dintre cele două instituții a fost esențială pentru conturarea conceptului expozițional și pentru diversitatea materialului prezentat, reprezentând un exemplu reușit de parteneriat între mediul muzeal și cel educațional', a declarat, pentru AGERPRES, responsabilul pe comunicare al Muzeului Județean Mureș, Iulia Vizi.

Curatorul principal al expoziției, profesor Dana Botoș, șefa Secției de Științele Naturii, a precizat că inedita expoziție este structurată în 18 teme inedite, gândite să ofere perspective surprinzătoare asupra lumii păsărilor și asupra modului în care acestea pot fi înțelese dincolo de clasificările clasice.

'Fără a epuiza subiectul, vizitatorii vor descoperi 'păsări cu măști', 'păsări înțelepte' sau 'păsări gospodine', vor întâlni 'păsări murdare' și 'păsări grijulii', dar și 'păsări feroce', 'păsări simbol' sau 'păsări top-model'. Temele cu titluri sugestive - precum 'pasărea Vlad Țepeș' sau 'pasărea tâmplar' - creează punți între biologie, istorie, cultură și imaginarul colectiv. Prin această structurare tematică, expoziția își propune să schimbe modul în care publicul privește păsările: nu doar ca specii biologice, ci ca prezențe cu roluri ecologice, comportamente complexe și semnificații culturale. Este o invitație la descoperire, adresată deopotrivă copiilor, tinerilor și adulților, care pot regăsi aici atât informație solidă, cât și bucuria explorării', a precizat Dana Botoș.

De altfel, Secția de Științele Naturii a Muzeului Județean Mureș deține și numeroase exponate 'serioase', care prezintă în mod concret o piramidă ecologică, cunoscută drept 'Piramida Trofică', care arată modul în care diferitele viețuitoare de la diferite niveluri trofice sunt legate între ele.

'În Piramida trofică sunt redate nivelurile caracteristice piramidei: producători (plante), consumatori primari (ierbivore), consumatori secundari, consumatori terțiari, consumator de vârf. Astfel, au fost etalate 113 exemplare de insecte, 22 de păsări și 6 mamifere. La același nivel al piramidei se află organisme care depind de un tip similar de relații trofice-consumator. Nivelul cel mai de jos al piramidei este ocupat de producători. Numărul și cantitatea producătorilor la acest nivel sunt considerabil crescute. Pe treapta cea mai înaltă a piramidei ecologice se află consumatorii de vârf. Numărul și cantitatea consumatorilor din vârful piramidei ecologice sunt mici. La vârful piramidei, aprovizionarea cu energie alimentară scade constant. Prin urmare, forma vârfului piramidei este restrânsă și ascuțită. Numărul de organisme vii din vârful piramidei de mediu scade treptat, dar dimensiunea și volumul acestora cresc', a precizat cercetătorul științific Mihaela Sămărghițan.

Potrivit cercetătorului, în 'Piramida Trofică', ca și consumatori de vârf este Buha (Bubo bubo), consumatori terțiari - Șerparul (Circaetus gallicus), Striga (Tyto alba), Uliul păsărar (Accipiter nisus), Șoimul dunărean (Falco cherrug) cu prada, Cioara grivă (Corvux corone cornix), și Nevăstuica (Mustela nivalis). Ca și consumatori secundari în această piraidă trofică avem Capîntortura (Jynx torquila), Sfrânciocul mare (Lanius excubitor), Cojoaica de pădure (Certhia familiaris), Ariciul răsăritean (Erinaceus concolor), Ciușul (Otus scops), Vânturelul roșu (Falco tinnunculus), Ciuful de pădure (Asio otus), Huhurezul mic (Strix aluco).

Consumatori primari sunt Oaia cu coamă (Ammotragus lervia), Florintea (Carduelis chloris), Presura galbenă (Emberiza citronella), Câneparul (Linnaria cannabina), Inărița (Acanthis flammea), Pârșul mare (Glis glis), Botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), Șoarecele (Mus sp.), Mătăsarul (Bombycilla garrulus), Cinteza de iarnă (Fringilla montifringilla) și Hârciogul (Cricetus cricetus), iar producătorii sunt reprezentați de plante.

Specialiștii muzeului susțin că sălile expoziției prezintă într-o anumită cronologie variabilitatea lumii vii, aici fiind ilustrată prin prezentarea celor mai importante grupe sistematice de plante și animale.

Prezentarea ecologică a acestora este tratată pe baza principiului filogenetic pentru a oglindi procesul de evoluție a lumii vii, iar astfel au fost valorificate piese reprezentative pentru fiecare tip de colecție din patrimoniul muzeului.

În sala Biodiversității, spre exemplu, este prezentată o dioramă a râului Mureș, la realizarea căreia au fost folosite atât materiale naturale, cât și replici ale unor specii de plante și animale: 20 de exemplare de păsări din colecția muzeului, două specii de mamifere naturalizate, 10 replici de amfibieni și reptile, 19 specii de pești (tot replici) și peste 100 de exemplare de replici de plante superioare.

Colecția de entomologie este reprezentată prin 78 exemplare de fluturi, o raritate fiind Parnassius apollo transsylvanicus, și 100 de insecte. Colecția Aves conține 14 specii de păsări între care și câteva specii rare precum barza neagră (Ciconia nigra) și călifarul alb (Tadorna tadorna), dar și cea mai mare specie de pasăre răpitoare care cuibărește pe teritoriul României, codalbul (Haliaeetus albicilla), alături de cea mai mică pasăre din România și din Europa, aușelul cu capul galben (Regulus regulus).

Expoziția prezintă și câteva cuiburi și ouă de păsări, de mierlă, silvie mică, rață mică, pițigoi mare.

Mamiferele sunt reprezentate prin patru specii - veverița roșie, dihorul, popândăul și cârtița -, iar amfibienii și reptilele se mândresc cu un exemplar de caiman cu bot lat (Caiman latirostris), o specie protejată, nativă în America de Sud, care provine de la Grădina Zoologică Târgu Mureș.

'Din colecția de moluște am ales să prezentăm două exemplare spectaculoase de Cymbium glans, un melc marin exotic răspândit în Atlanticul de Est (Senegal, Angola). Colecția botanică este prezentă prin specii de licheni, ciuperci și plante superioare', a precizat Mihaela Sămărghițan.

În privința ecosistemelor, Secția de Științele Naturii din Târgu Mureș prezintă elemente inedite din flora și fauna județului Mureș.

'Exponatele de floră și faună sunt prezentate într-o manieră modernă, pe principii ecologice (biocenoze, biogrupuri, diorame) cu scopul de a întregi ideea de unitate dintre organism și mediu și de a conștientiza publicul de necesitatea protejării mediului. Sunt reprezentate cinci ecosisteme diferite, patru ecosisteme naturale surprinse în cele patru anotimpuri și un ecosistem antropic, fiecare cu caracteristicile vegetale și faunistice ilustrate într-o succesiune logică. Ecosistemele naturale reprezentate sunt: un ecosistem acvatic, un lac de câmpie, un ecosistem de pajiște de câmpie și două ecosisteme de pădure: o pădure de foioase și o pădure de rășinoase. Ecosistemul antropic, un ecosistem urban (parc), ne este, poate, cel mai familiar dintre toate ecosistemele', a mai precizat cercetătorul științific.

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Muzeul Județean Mureș a invitat publicul să redescopere patrimoniul cultural, intrarea fiind liberă la toate secțiile muzeale, pe parcursul întregii zile. AGERPRES/(A - redactor: Dorina Matiș, editor: Irina Poenaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Sursa foto: Dorina Matiș/AGERPRES