Exponatul lunii ianuarie la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea este Tăblița de lut de la Suplacu de Barcău, un artefact ce face parte din patrimoniul cultural al Secției de Arheologie și Restaurare, categoria Tezaur și printre puținele găsite în țara noastră în afară de mai celebrele Tăblițe de la Tărtăria.

'Știți discuțiile pe tema Tăblițelor de la Tărtăria, care ar fi reprezentat primele semne de scriere înainte de cele din Sumer. În acest context, au fost descoperite în sud-estul Europei astfel de artefacte precum cel de la Suplacu de Barcău, care nu sunt interpretate ca o scriere, ci mai degrabă ca niște ideograme. Transmit un mesaj, dar fără să fie un scris. Exact cum este semnul de circulație, reprezintă o noțiune, cu înțeles stabilit de comun acord pentru o comunitate', a declarat miercuri, pentru AGERPRES, șeful Secției de Arheologie și Restaurare din cadrul MTC, Gruia Fazecaș.

Potrivit acestuia, Tăblița de lut de la Suplacu de Barcău este o piesă spectaculoasă în sine, de o valoare inestimabilă. Se prezintă sub forma unui disc fragmentar cu un diametru relativ de circa 6 cm și cu o grosime de 6 mm, realizat dintr-o pastă foarte fină, degresantul fiind compus din mâl. Piesa este foarte bine arsă, de culoare cărămizie, cu mici flecuri gri deschis.

Pe una dintre fețe piesa prezintă două câmpuri aproximativ semi-circulare, trasate prin două linii incizate și umplute cu puncte realizate prin împunsături. Cele două câmpuri sunt separate de o bandă în care, prin aceeași tehnică de împunsături, par să fie reprezentate două siluete umane în poziție orantă (de rugăciune), dispuse diametral opus una de cealaltă și delimitate de un șir de împunsături mai subțiri. Figurina dispusă în registrul superior are deasupra brațelor ridicate două șiruri de împunsături.

Decorarea celeilalte fețe a piesei a fost realizată doar prin tehnica inciziei. Și aici sunt redate două câmpuri semicirculare (arcul de cerc este realizat printr-o linie dublă, iar coarda cercului printr-o linie simplă). Câmpul din stânga conține o siluetă într-o poziție orantă, iar cel din dreapta, atât cât s-a păstrat, este gol.

Ținând cont de pastă și calitatea arderii, de repertoriul ornamenticii, precum și de locul de unde pare să provină, această piesă este plasată cronologic în a doua fază a locuirii neolitice târzii de la Suplacu de Barcău (4850-4800 î.Chr.).

Specialiștii consideră că poziția orantă regăsită pe piesa de la Suplac, reprodusă de trei ori și care este regăsită și în repertoriul de 'semne Vinèa', ar putea pune acest artefact în legătură cu credințele religioase specifice neoliticului târziu din nord-vestul României.

'Piesa este asociată cultului religios specific grupului Suplacu de Barcău și aceasta încifrează și transmite un mesaj, însă nu constituie sau nu reprezintă elemente de 'scriere'. Eu am făcut o analiză pe marginea piesei, alții poate nu vor fi de acord, spunând că e doar un pandantiv. Orice știință așteaptă descoperirea mai multor materiale care să vină să confirme sau să infirme o teorie. Având în vedere că erau foarte puține, intenția mea a fost să o punem în lumină, să o vadă și alții și poate mai apar și alte piese de care unii cercetători s-au ferit să le prezinte sau nu au știut cum să le interpreteze. Valoarea piesei, ca orice piesă unică, este inestimabilă. Tocmai prin unicitatea piesei este de categorie Tezaur', a mai precizat, pentru AGERPRES, arheologul Gruia Fazecaș.

Publicul interesat va putea admira artefactul, în perioada 15 - 31 ianuarie a.c., la Muzeul Orașului Oradea, Sala cu grifoni.

Muzeul Țării Crișurilor (MTC) din Oradea continuă, în această a doua lună, proiectul muzeal 'Exponatul lunii', o inițiativă ce are ca scop promovarea patrimoniului inestimabil al Țării Crișurilor.

'Prin acest proiect al nostru, dorim să aducem în prim plan obiecte de valoare extraordinară din patrimoniul muzeului care nu sunt expuse în expoziția permanentă, pentru ca publicul să înțeleagă că patrimoniul muzeului este mult mai bogat decât ceea ce avem expus. De fapt, din calculele noastre, abia zece la sută din acest patrimoniu este expus', a declarat miercuri, pentru AGERPRES, managerul MTC, istoricul Gabriel Moisa.

Se aduce astfel în atenția vizitatorilor, lunar, câte o piesă de excepție din colecțiile muzeului, fie că este vorba despre un exponat emblematic din domeniul științelor naturii, de o descoperire arheologică inedită, un exponat de istorie cu rezonanță, o operă de artă cu o poveste fascinantă sau o piesă etnografică rară.

Exponatul lunii va fi prezentat într-un spațiu dedicat, fiind însoțit de un panou informativ detaliat - un material documentar care va pune în valoare contextul istoric, artistic și științific al obiectului.

În luna noiembrie, primul obiect expus în proiect a fost un aparat muzical, Organeta Manopan, model V, Excelsior, clasat în categoria Tezaur. Este vorba de un aparat muzical mecanic care utilizează înregistrări pe benzi perforate din carton sau metal, cu o lățime de 16,5 cm, realizat în perioada 1895-1896 la Fabrica de Instrumente Muzicale 'Euphonika', Leipzig și care a intrat în colecția muzeului în anul 1982. Aparatul servea scopurilor laice, distractive, fiind utilizat la domiciliu sau pentru crearea bunei dispoziții în localurile cu cerințe mai modeste. AGERPRES/(A,AS - redactor: Eugenia Pașca, editor: Karina Olteanu, editor online: Adrian Dădârlat)